tag:blogger.com,1999:blog-72560922425672470272024-03-21T21:45:43.104-07:00HOSTILE WATERSAnonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.comBlogger30125tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-55044022136255714612016-04-16T11:08:00.000-07:002016-08-20T23:06:09.960-07:00RĂZBOIUL SE HRĂNEŞTE SINGUR<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhbCwjYPluASro3dmQI0E5LwQBPM9i2FB61xRfDooPKAtw8FID5zEPnJWHd7Wy_oTw5ph7vnsAPQwKZsOc6R-BE-PZP2Znoy0b9wZQfbvjBzWxi9IL9tjthABSklvcjKYeNfHCpOmWGjWka/s1600/th.jpeg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="302" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhbCwjYPluASro3dmQI0E5LwQBPM9i2FB61xRfDooPKAtw8FID5zEPnJWHd7Wy_oTw5ph7vnsAPQwKZsOc6R-BE-PZP2Znoy0b9wZQfbvjBzWxi9IL9tjthABSklvcjKYeNfHCpOmWGjWka/s320/th.jpeg" width="320" /></a></div>
<span style="font-family: "arial" , "helvetica" , sans-serif;"> I</span><br />
<br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"> Guerre nourrit seul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Când în 1796, Napoleon Bonaparte începe campania din
Italia, proclamă ca motiv oficial al invaziei, „eliberarea popoarelor italiene
de sub jugul habsburgilor”. Nici un cuvânt însă despre noul jug al francezilor
cu care Napoleon, în mărinimia sa proverbială, urma să-i blagoslovească pe
proaspăt eliberaţii italieni. Adevăratul motiv al invaziei peninsulei italiene
a constituit-o însă <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>vistieria franceză,
mai ales lipsa cu desăvârşire a banilor din această vistierie. Franţa
postrevoluţionară, portdrapelul de odinioară al Europei, se afunda din ce în ce
mai mult în mocirla rău mirositoare a incapacităţii de plată, după ce trecuse
printr-o revoluţie prin care abolise monarhia absolutistă a familiei de Bourbon
şi deschisese drumul către libertate şi egalitate socială. Ideile Revoluţiei de
la 1789 erau generoase şi reuşiseră să înroleze sub stindardul
roşu-alb-albastru al revoluţiei, milioanele de oprimaţi ai Franţei, care
întrezăriseră o brumă de speranţă pentru o viaţă mai bună. Idealurile însă,
oricât ar fi ele de nobile şi de bine intenţionate, era necesar de a fi
susţinute de o finanţare corespunzătoare. Pentru că oricât de viteji în luptă
ar fi fost acei revoluţionari, ei trebuie să mănânce, să se îmbrace şi să fie
înarmaţi. Fără finanţare, revoluţionarii Franţei, oricât de bravi şi de bine motivaţi
ideologic ar fi fost, nu au putut lupta împotriva tiraniei şi a
contrarevoluţionarilor finanţaţi de duşmanii poporului iubitor de libertate.
Iar într-o ţară în care poporul se ocupă cu revoluţia, în loc să producă bunuri
materiale, se ajunge repede la fundul sacului astfel încât, avântul
revoluţionar, oricât de mare ar fi, păleşte în faţa necesităţilor primordiale
ale fiinţei umane. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Drept pentru care, în martie 1794, Directoratul, forul
conducător al noii Franţe revoluţionare, a hotărât să ducă un război de
eliberare a Piemontului şi Lombardiei, state din nordul peninsulei italiene,
care „zăceau” sub cizma habsburgică. Faptul că nu i-a rugat nimeni pe francezi
să vină în Italia şi să dezrobească Piemontul şi Lombardia, a constituit un
amănunt care nu a fost luat în seamă de Ricord şi Maximilien Robespierre, cei care
l-au numit la comanda armatelor franceze care se pregăteau să traverseze Alpii,
pe tânărul general Napoleon Bonaparte. Cu toate că în afară de ordinul de
luptă, Directoratul nu i-a mai dat nimic, Bonaparte s-a achitat de sarcina
încredinţată cu precizia care-l caracteriza în tot ceea ce făcea, invadând
bogatele state din nordul peninsulei italiene, jefuindu-le crunt de bogăţiile
pe care acestea le aveau şi declarându-le în final <i>eliberate</i> de sub
dominaţia Imperiului Habsburgic. Ocazie cu care vistieria Franţei se redresă,
iar regimul revoluţionar de la Paris deveni tot mai conştient că exportul de
libertate, de egalitate şi de fraternitate în alte ţări, este de fapt o afacere
bănoasă. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>La începutul campaniei din Italia, Napoleon a enunţat un
postulat care a rămas valabil până în zilele noastre</span><span style="font-family: "arial";">: </span><i><span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Guerre nourrit seul. </span></i><span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Războiul se hrăneşte singur. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4dzG4fZdYEXDEjQtti8fPd1WF9mnBG8Hk6VmcfaT-1u4u30QF9cZmrxjoo84fvFXNOOfz0mfBX7owcH1LEbfuQ1atRgTujPGhkabkWc-BdB6Xbc9Q-YqSq0EzvGuLedQ1fi4QLyG3JoLh/s1600/thit.jpeg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg4dzG4fZdYEXDEjQtti8fPd1WF9mnBG8Hk6VmcfaT-1u4u30QF9cZmrxjoo84fvFXNOOfz0mfBX7owcH1LEbfuQ1atRgTujPGhkabkWc-BdB6Xbc9Q-YqSq0EzvGuLedQ1fi4QLyG3JoLh/s1600/thit.jpeg" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"> II</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !mso]><img src="//img2.blogblog.com/img/video_object.png" style="background-color: #b2b2b2; " class="BLOGGER-object-element tr_noresize tr_placeholder" id="ieooui" data-original-id="ieooui" />
<style>
st1\:*{behavior:url(#ieooui) }
</style>
<![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Mai aproape de zilele
noastre, avem un alt exemplu de stat care şi-a găsit rezolvarea problemelor
sale financiare în declanşarea unui război.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>La 30 ianuarie 1933, Adolf Hitler a fost numit cancelar
al Germaniei, urmând a gestiona o economie distrusă de primul război mondial
pierdut, împotmolită în imense datorii de război, calculate de învingători la
peste 30 de miliarde de dolari, la cursul anilor 1920 şi dezechilibrată total
de Marea Depresiune a anilor 1929-1930. Vistieria Germaniei anilor 30, se
asemăna foarte bine cu vistieria Franţei revoluţionare a sfârşitului de secol
XVIII. Adică era complet goală. Numai că, în câţiva ani, naziştii au reuşit să
o redreseze şi să o dezvolte, devenind nu numai una dintre economiile cele mai
dinamice ale Europei acelor ani, dar chiar devenise un model economic demn de
urmat. Cum a fost posibil acest miracol</span><span style="font-family: "arial";">?
De fapt, nu a fost niciun miracol, ci doar o </span><span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">întâmplare, faptul că </span><span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Germania</span><span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"> nu numai că nu a intrat
în incapacitate de plată, ci chiar s-a redresat economic. Şi meritul nu a fost
al planificatorilor economici de la Berlin. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În anii de după primul război mondial, perioadă în care
economia Germaniei alunecase în prăpastia inflaţiei şi a recesiunii cronice,
singura şansă de redresare a fost văzută de către reprezentanţii industriei,
finanţelor şi agriculturii germane prin prisma ancorării în spaţiul economic al
Europei Centrale şi de Est. Acest spaţiu economic era privit de oamenii de
afaceri germani, ca un spaţiu orientat în mod tradiţional către economia
germană. Secolul XIX, caracterizat de expansiunea economică extrem de agresivă
a Marii Britanii şi Franţei, şi mai apoi a Statelor Unite, către teritoriile
extraordinar de bogate în resurse ale Orientului şi Africii, a constituit
pentru tânăra şi dinamica economie a Germaniei proaspăt unite de către
cancelarul de fier Otto von Bismark, prilejul de acaparare economică şi
politică a Europei Centrale şi de Est precum şi a Balcanilor. Această parte a
Europei fusese cedată de către puterile occidentale Germaniei, pentru a elimina
din cursa pentru Orient şi Africa un posibil competitor şi evident pentru a-l
folosi în confruntarea cu încă puternicul Imperiu Otoman, a cărui influenţă în
nordul Africii şi în Orientul Mijlociu, împiedica planurile de expansiune ale
marilor puteri. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Cum au folosit germanii acest spaţiu economic? Cum te
poţi redresa economic folosindu-te de o altă zonă economică? </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Nu este deloc simplu. Dar nici imposibil.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În data de 6 decembrie 1926 a fost creată
Mitteleuropaischer Wirtshaftstag (MWT), Uniunea Economică pentru Europa
Centrală. Scopul acestei asociaţii din care nu lipsea niciun nume mare al
economiei germane era penetrarea economică a spaţiului central şi est european
prin transformarea sa în piaţă de desfacere pentru produsele germane şi piaţă
de materii prime şi forţă de muncă pentru economia germană. Cum puteau realiza
germanii aceasta? Printr-un sistemul clearingului, adică al compensării
economice. Practic, când o ţară exporta materii prime către Germania, acesteia
nu i se plătea cu monedă, nici chiar cu moneda Germaniei. I se deschidea un
cont în mărci germane echivalent valorii materiilor prime exportate, iar de
suma respectivă statul exportator achiziţiona bunuri materiale produse de
economia germană. Practic statul respectiv devenea captiv economic Germaniei.
Dar ce îl împingea pe acel stat să accepte să vândă produsele sale pe credit
Germaniei. Faptul că statele Europei Centrale şi de Est aveau economii mult
subdezvoltate şi inferioare economiilor occidentale, producând produse şi
materii prime cu preţuri mari, deci necompetitive pe pieţele europene. Dar
Germania accepta aceste preţuri relativ mari, doar pentru a-şi subordona
economic aceste state, compensând aceste preţuri prin preţurile practicate la
propriile produse vândute statului respectiv. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Spre deosebire de Franţa revoluţionara a sfârşitului de
secol XVIII, Germania începutului de secol XX a găsit metode mai subtile pentru
jefuirea altor ţări în scopul echilibrării bugetului. A invadat alte ţări în
mod economic, ceea ce s-a dovedit mai ieftin decât să le invadeze militar.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Acesta a fost începutul, dar nu era suficient pentru
ambiţiile noului „cancelar al poporului”, Adolf Hitler. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Criza economică din anii 1929-1933 cunoscută şi sub
denumirea de Marea Depresiune, a reuşit să pună la pământ economia mondială. Companiile
producătoare de bunuri materiale şi servicii au bancrutat una după alta, iar şomajul
a atins cote inimaginabile. Rezolvarea problemei s-a dovedit a fi una simplă:
expandarea masei monetare prin renunţarea la etalonul aur care acoperea până
atunci moneda emisă de oricare stat, trecându-se, fără mare vâlvă, de la
moneda-marfă cu valoare intrinsecă la moneda semn, fără valoare proprie. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Cu alte cuvinte, dacă banii sunt insuficienţi, hai să fabricăm mai mulţi,
ca să ajungă la toată lumea. Teoria lui John Maynard Keynes prindea contur cu
mult timp înainte ca acesta să o enunţe. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Care au fost consecinţele acestei expandări a masei monetare? O monedă
ieftină. Sau extrem de ieftină. Evident, orice marfă aflată în exces se
ieftineşte. Astfel că în Marea Britanie, Franţa şi mai apoi în Statele Unite, moneda
în exces, chiar dacă este mai ieftină decât înainte, reuşeşte să ajungă la
toată lumea, împingând economiile statelor afară din prăpastie. The New Deal-ul
americanilor consfinţeşte acest adevăr. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Germania s-a ferit de expandarea masei monetare, dintr-un considerent
psihologic</span><span style="font-family: "arial";">: teama de o inflaţie galopant</span><span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">ă. Nu trecuse mult de la
crearea republicii de la Weimar, care a fost urmată de cea mai mare rată a
inflaţiei cunoscută vreodată de Germania. Preşedintele Băncii Centrale a
Germaniei naziste Hyalmar Schacht s-a opus cu vehemenţă acestei rezolvări a
problemelor economice cu care se confrunta ţara sa. Amintirea vremurilor când
un dolar ajunsese să valoreze multe miliarde de mărci era încă vie în amintirea
germanilor. Germania nu şi-a expandat masa monetară de frica inflaţiei, dar a
introdus un control strict al salariilor şi a fixat o rată a dobânzii de
referinţă de 4,5 procente. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Ce s-a întâmplat cu banii ieftini tipăriţi de băncile centrale engleze,
americane şi franceze? Evident, au migrat din zonele economice cu randament mic
(dobânzi de referinţă mici), către zonele cu randamente mai mari. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Rezultatul acestei politici economice a fost că fluxurile financiare au
migrat către Germania, generând legenda potrivit căreia, bancherii americani,
francezi şi englezi au finanţat maşina de război a lui Hitler (Ford şi Standard
Oil fiind cei mai cunoscuţi). Şi această legendă nici nu este departe de adevăr,
dar nu trebuie să privim acest binom economic (format evident din foşti
inamici) ca pe ceva nenatural. Fluxurile financiare s-au comportat natural, şi
nu au avut niciun substrat politico-ideologic când s-au îndreptat în cantităţi
imense către spaţiul economic german. Spaţiu care avea nevoie de finanţare ca
de aer. Pentru că doar cu finanţare externă, Germania lui Adolf Hitler a putut
să îşi înfăptuiască ambiţiile postbelice de negare a Tratatului de la
Versailles şi de reînarmare masivă. Reînarmare necesară pentru a pansa rănile
lăsate de deziluziile generate de pierderea </span><span style="font-family: "arial";">“pe nedrept” </span><span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">a primului război mondial. Finanţarea masiva care a urmat Marii Depresiuni
a ajutat economia Germaniei nu numai să se revigoreze, dar şi să devină cea mai
competitivă şi dinamică economie europeană, beneficiind din plin de pieţele
sale tradiţionale de desfacere a mărfurilor şi aprovizionare cu materii prime
ale Europei Centrale şi de Est. Către sfârşitul anilor 30, Germania nazistă a
găsit o nouă cale de subordonare a economică a estului Europei, prin crearea de
companii mixte între societăţile comerciale locale şi societăţi industriale germane,
prin care Germania îşi valorifica tehnologia (depăşită şi pe care nu o mai
utiliza) beneficiind de materiile prime şi mâna de lucru locală. Această idee a
fost preluată şi de sovietici<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>după al
doilea război mondial, în toate statele lagărului socialist fiind înfiinţate
companii mixte (în România au fost numite sovromuri, funcţionând până către sfârşitul
anilor 60). </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Dar bunăstarea vine întotdeauna cu un cost. Împrumuturile externe au o
scadenţă, dată la care ele trebuie returnate. Dacă banii intraţi în economie
i-ai investit în capacităţi de producţie capabile să producă un profit
suficient astfel încât să ai de unde plăti datoria şi să îţi mai rămână, atunci
totul e OK, calculul economic e perfect. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Germania a investit însă în armamente şi muniţii, remilitarizându-se şi
pregătindu-se pentru acapararea spaţiului vital (lebensraum) necesar ideologiei
rasiste deviante implementate de fostul învăţător de ţară Heinrich Himmler. Economia
germană este însă insuficient de puternică, deoarece este nediversificată şi
efortul său principal este pe direcţia dezvoltării armelor şi tehnologiilor
militare. Economia germană este puternic dezechilibrată. Şi se ştie că armatele
nu produc profit, ele doar consumă resurse. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Ce faci când nu ai bani, dar ai datorii? Ce faci când nu ai bani iar
creditorii te împresoară? Ce faci când nu ai bani, dar ai o armată de mai multe
milioane de soldaţi care bat pasul pe loc? </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Simplu. Găseşti motive şi îi invadezi pe creditori.</span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgTSj58zbDYI88STJgn-ZTiyxWdASfKgdEmip597Er0FdtIKKLlF6DcQP_QWusXh4cdxuof08-8GKQDYW1ew5tE3TGuCi4HNvjpbrX0y3IxBIPIYGsa1VDMw6S4ZdvhsxwmtuOZYkW9S7QX/s1600/thput.jpeg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgTSj58zbDYI88STJgn-ZTiyxWdASfKgdEmip597Er0FdtIKKLlF6DcQP_QWusXh4cdxuof08-8GKQDYW1ew5tE3TGuCi4HNvjpbrX0y3IxBIPIYGsa1VDMw6S4ZdvhsxwmtuOZYkW9S7QX/s1600/thput.jpeg" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"> </span></i><span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"> III</span><i><span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">La începutul anilor 2000, pe fondul dezvoltării accelerate a statelor
emergente şi a economiilor prin definiţie expansioniste, cererea de
hidrocarburi (generată de cererea de energie necesară dezvoltării industriale)
explodează. Evident, explodează şi preţul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Fiind a doua deţinătoare de rezerve de hidrocarburi din lume, dar prima la
export, Rusia are încasări imense din comerţul cu produse petroliere. Practic,
imensele rezerve de hidrocarburi de care dispune, îi permit Rusiei să îşi
planifice pas cu pas, revenirea în prim planul scenei politice mondiale. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">În principiu, Rusia anilor 2000 face cam aceleaşi greşeli ca Germania
anilor 1930. Beneficiind de imense fluxuri de capital provenite din comerţul
tot mai rentabil cu petrol şi gaze naturale, îşi impune dominaţia economică
asupra fostului spaţiu ex-sovietic, considerat de Moscova ca un tradiţional
fief economic al Rusiei. Fostul spaţiu economic ex-sovietic constituie pentru
Rusia ceea a cosntituit pentru Germania anilor 1930 spaţiul economic al Europei
Cetrale şi de Est. Planificatorii economici ai lui Vladmir Putin sesizează în
mod corect potenţialul economic imens al fostelor republici unionale sovietice
şi iniţiază Uniunea Vamală Euroasiatică, pe exact aceleaşi principii pe care
puternicii industriaşi şi finanţişti germani ai anilor 1920 au creat
Mitteleuropaischer Wirtshaftstag. Noua Uniune Vamală a lui Putin va funcţiona
nu pe sistemul învechit şi greoi al clearingului economic, ci prin impunerea
unei monede comune controlată de la Moscova, idee preluată de la Uniunea
Europeană. Spaţiul economic al noii Uniuni Vamale ar putea să constituie pentru
Rusia, pe lângă o piaţă solidă de desfacere a produselor sale şi o limitare a
concurenţei pe care unele dintre fostele republici unionale i-o făceau pe piaţa
internaţională a hidrocarburilor. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Dar Rusia face aceleaşi greşeli pe care Germania le-a făcut în anii 1930.
Capitalurile disponibile nu au fost folosite pentru dezvoltarea echilibrată a
economiei Germaniei, iar prin crearea de noi capacităţi de producţie în toate
ramurile economice, acestea să genereze profituri şi locuri de muncă.
Capitalurile disponibile au fost investite în cumpararea de arme şi tehnologii
militare, într-o grabă de neînţeles a cursei reînarmării armatei ruse. Această
grabă este pusă doar pe seama faptului că domnul Putin simte în spate termenul
de finalizare a mandatelor sale iar rocadele cu prietenul său de încredere
Dmitry Medvedev nu mai pot continua la nesfârşit. Vladimir Putin ştie că
trebuie să demonstreze că el este preşedintele providenţial care poate conduce
Rusia acolo unde îi este locul în lume şi asta din păcate nu se poate atunci
când eşti constrâns de termenul mandatelor. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Această imensă greşeală au făcut-o şi sovieticii la sfârşitul anilor 1980,
când au investit sume imense în dezvoltarea capacităţilor militare, atraşi în
cursa înarmării de eternii lor rivali, americanii. Ca şi acum, atunci sumele
investite în cursa înarmării, peste care s-a suprapus prăbuşirea preţului
petrolului, au falimentat economia sovietică, economie care era totuşi mai bine
echilibrată decât economia Rusiei de azi. Uniunea Sovietică a fost destrămată
şi nu a mai constituit un pericol militar şi ideologic pentru Statele Unite. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Faptul că istoria anilor 1930, 1980 se repetă, ne face totuşi să tragem o
tulburătoare concluzie. Se încearcă anihilarea economică şi politică totală a
Rusiei şi nu este exclus să se încerce şi o destrămare teritorială a sa, pe
principiul aplicat de către puterile învingătoare în cel de-al doilea război
mondial Germaniei, când aceasta a fost împărţită în două republici. Se încearcă
falimentarea economică a Rusiei, atragerea ei în conflicte militare de uzură
cum este cel din Ucraina, aşa cum odinioară a fost atrasă în conflictul din
Afghanistan. Se încearcă creearea unor situaţii limită, de neacceptat pentru
Rusia, ştiind că Moscova va reacţiona (a se vedea Syria, conflict în care
Vladimir Putin a acţionat cu inteligenţă, după care a ieşit la timp). </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Împingerea vădită a Rusiei către conflicte armate este primejdioasă şi are
drept scop principal nu împotmolirea militară ci erodarea sa economică,
ştiindu-se că în spatele oricărei armate victorioase, stă o economie puternică.
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">În momentul în care Rusia a demonstrat că are capacitatea de a reveni pe
scenă, undeva, într-un birou elegant s-a luat hotărârea de a fi anihilată. Un
nou competitor pe scena celor mari nu e de dorit. Şi aşa cum cu un sfert de
secol în urmă, economia sovietică a fost pusă cu spatele la zid, tot aşa, acum,
economia Rusiei este împinsă pe marginea prăpastiei. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Nu se ştie dacă atunci când economia Rusiei va ajunge la fundul sacului, nu
se va lua în calcul faptul că uriaşa sa maşină de război se poate hrăni şi <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>singură. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
</div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-12284835571835543632015-12-01T02:43:00.001-08:002015-12-01T02:43:10.888-08:00MIROS DE PRAF DE PUŞCĂ<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjT3aVyVqnBp2LYVnG_SDCOTqCZ88GvI_H0dg_JULlg-Zc8BtvallEONc2mT_cOPZFawehxt5I50qQR0wbq0SUW2nDObpXp9O93YjynGVVmAvwL9CPFFdeTac4KQFFfrp-9E2GF9Z7QKDTt/s1600/TURKEY-PARLIAMENT-ERDOGAN.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjT3aVyVqnBp2LYVnG_SDCOTqCZ88GvI_H0dg_JULlg-Zc8BtvallEONc2mT_cOPZFawehxt5I50qQR0wbq0SUW2nDObpXp9O93YjynGVVmAvwL9CPFFdeTac4KQFFfrp-9E2GF9Z7QKDTt/s320/TURKEY-PARLIAMENT-ERDOGAN.jpg" width="320" /></a></div>
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if !mso]><img src="//img2.blogblog.com/img/video_object.png" style="background-color: #b2b2b2; " class="BLOGGER-object-element tr_noresize tr_placeholder" id="ieooui" data-original-id="ieooui" />
<style>
st1\:*{behavior:url(#ieooui) }
</style>
<![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">În data de 24 noiembrie
2015, două avioane de vânătoare F-16 aparţinând Forţelor Aeriene Turce, au
interceptat şi doborât un bombardier Su-24 rusesc, care executa misiuni de atac
la sol asupra poziţiilor militanţilor Statului Islamic şi bazelor lor de la
frontiera siriano-turcă.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>În timp ce
oficialii de la Moscova susţin că bombardierul survola zona de frontieră
aflându-se în spaţiul aerian al Siriei, reprezentanţii Ministerului Apărării de
la Ankara au prezentat dovezi că acesta a încălcat frontiera de stat, piloţii
fiind avertizaţi de acest fapt prin cel puţin zece mesaje radio. Deşi piloţii
ruşi au reuşit iniţial să se catapulteze, numai unul se mai află în viaţă,
deoarece forţele anti Assad aflate în zonă, i-au mitraliat încă de la coborârea
lor cu paraşutele. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<a href="http://www.bloomberg.com/news/articles/2015-11-24/russian-jet-s-downing-a-rare-fate-for-stray-fighter-planes"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">http://www.bloomberg.com/news/articles/2015-11-24/russian-jet-s-downing-a-rare-fate-for-stray-fighter-planes</span></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span><span style="font-family: Arial;">La începutul
primului război mondial, Rusia şi Turcia erau două imperii întinse,
totalitariste, şi aflate în imposibilitatea, de a depăşi modul de organizare
feudalist, pe care în mod nefiresc, îl perpetuau la începutul secolului 20. Cu
toate că între cele două state existau multe asemănări, divergenţele datorate
intereselor expansioniste ale Rusiei, au făcut ca cele două puteri să se afle
într-un permanent război de uzură care de multe ori a sfârşit prin a se
transforma în conflicte armate de anvergură. Apogeul antagonismului ruso-turc a
fost atins evident, în timpul primului război mondial, când cele două imperii
s-au înregimentat în alianţe militare diferite şi aflate în conflict. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Începând
cu secolul 18, politica expansionistă a Rusiei, fundamentată de ţarul Petru I,
primul conducător rus, care intuind că dezvoltarea economică este strâns legată
de dezvoltarea comerţului şi deci de accesul la căile de transport maritime, a
conceput şi planificat un program concret de expansiune a imperiului către
principalele rute comerciale maritime, pe care ruşii l-au urmat cu hotărârea
specifică naţiunii lor.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Nevoia
de acces a Rusiei la căile de navigaţie maritimă, a fost considerată de către
ruşi o condiţie sine qva non pentru iniţierea unui comerţ de anvergură, comerţ
carte urma să asigure Rusiei o dezvoltare durabilă bazată pe imensele ei
reserve naturale, pe care până atunci era nevoită să le vândă pe nimic
negustorilor olandezi, englezi şi germani. Odată cu colonizarea imenselor
teritorii estice ale Siberiei, Rusia devenea un exportator important de materii
prime, iar expansiunea către principalele căi de transport maritim venea ca o
nevoie firească pentru un imperiu în ascensiune. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Însă
expansiunea pentru asigurarea accesului la căile maritime de transport, s-a
lovit repede în nord, la marea Baltică de puternicele regate ale Suediei şi
Poloniei iar în sud, la Marea Azov şi Marea Neagră, de Imperiul Otoman şi
vasalul său, Hanatul Crimeii care stăpânea în perioada de sfârşit de ev mediu
întreaga zonă a nordului Mării Negre.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Între
Imperiul rus şi imperiul Otoman a existat o stare de conflict neîntrerupt
începând cu primii ani ai secolului 18, iar unul dintre cele mai importante
războaie a avut loc în 1711, pe Prut, finalizat cu pacea din iulie 1711. Războiul
din 1735-1739 la care a participat de partea Rusiei şi Imperiul Habsburgic s-a
finalizat cu pacea de la Belgrad prin care Rusia a recâştigat fortăreaţa Azov
deţinută până atunci de către Turcia. Pacea de la Kuciuk-Kainargi cu care s-a
finalizat războiul ruso-turc din 1768-1774 a cosnfinţit ocuparea de către Rusia
a Crimeii şi a fostelor teritorii ale Hanatului Crimeii şi ceea era mai
important, Rusia a primit libertatea de a face comerţ în Marea Neagră şi Marea
Mediterană. După războiul din 1806-1812, Rusia a preluat Valahia şi Moldova de
sub suzeranitatea otomană, ocupând de facto Basarabia (teritoriul dintre Nistru
şi Prut) pe care a administrat-o până în 1918. războiul din 1828-1829,
finalizat prin pacea de la Adrianopol a consfinţit preluarea de sub stăpânirea
otomană a teritoriilor caucaziene, a gurilor Dunării dar şi dreptul pentru
flota rusă de a trece fără oprelişti prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele.
Ultimul război ruso-turc din secolul 19 desfăşurat în peroada 1877-1878 s-a
terminat cu victoria Rusiei care sprijinită de România a impus retragerea
aproape totală a Turciei din Balcani şi renunţarea la statutul de mare putere
europeană. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Pentru
Rusia, a devenit clar încă de la începutul secolului 19 că politica de
expansiune teritorială motivată de accesul la principalele căi de transport
maritim, trebuie dublată cu o politică de consolidare a teritoriilor cucerite
prin colonizarea populaţiei ruse şi sprijinirea populaţiilor rusofone care vor
constitui pe viitor zone tampon între imperiu şi ameninţările vecinilor săi. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>După
terminarea primului război mondial şi destrămarea Imperiului Otoman conform
acordului Sykes-Picot, Turcia, pornită pe calea reformelor sociale şi politice
sub conducerea lui Mustafa Kemal Ataturk, nu a mai constituit pentru Rusia o
ameninţare serioasă. Asta până la începutul anilor 2000.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Venirea
la putere la Ankara a liderului partidului AKP Recep Tayyip Erdogan, mai întâi
în calitate de prim ministru în 2003, iar din 2014 ocupând fotoliul de
preşedinte, a dus la o înclinare a balanţei puterii politice turce de la
forţele politice care sprijină statul laic către adepţii unui stat cu influenţe
islamice. Personalitate profound controversată a politicii turce, Erdogan, un
lider cu puternice vederi islamiste şi revanşarde s-a aflat la început într-o
dispută aprigă cu adepţii unui stat laic şi mai apoi cu liderii militari ai
Turciei, fiind condamnat la 10 luni de închisoare în 1998, în perioada în care
era primar al Istanbulului, pentru propagandă islamistă. Puseurile sale autoritariste,
precum şi iniţierea unui vast program de renaştere a otomanismului cu accente
expansioniste şi revanşarde a dus la etichetarea sa de către mediile politice
internaţionale ca un lider politic ce nu poate beneficia de încredere şi mai
ales cu tendinţe autoritare şi islamist radicale. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Dar tendinţele sale
revanşarde concretizate în ideea de a reînvia un spaţiu neo-otoman pe întregul
teritoriu al fostului Imperiu Otoman au la bază o dinamică economică extrem de
bine planificată, urmată de succese economice care îi asigură sprijinul
populaţiei. Viziunea 2023, este numele proiecţiei centenarului Republicii
Turcia, şi se doreşte a fi rampa de lansare a Turciei în elita internaţională a
statelor dezvoltate. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Dar, această expansiune
politică şi militară pe care Turcia o doreşte, se va lovi inevitabil de
interesele în regiune ale marelui său rival, Rusia. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">La începutul anului 2014,
devenise clar pentru Rusia că ruta de tranzit a gazelor sale naturale către
Europa Centrală şi de Est care tranzita Ucraina era periclitată de lovitura de
stat de la Kiev de la 1 decembrie 2013 cunoscută şi sub numele de Euromaidan,
când forţele naţionaliste proeuropene şi proamericane ucrainiene au reuşit să
îndepărteze regimul prorus al preşedintelui Yanukovitch. Mai mult, poziţia geostrategică
a Crimeii era periclitată prin această reorientare a politicii externe
ucrainiene iniţiate de premierul Arseny Yatsenyuk şi preşedintele Petro
Poroshenko. Pericolul instalării unor baze NATO în Crimeea, la o aruncătură de
piatră de graniţele ruseşti, echivala cu pierderea supremaţiei navale în Marea
Neagră şi implicit pierderea exclusivităţii în livrarea de gaze naturale în
Europa de către companiile ruseşti. Rusia se confrunta cu pericolul pierderii
exclusivităţii în livrarea de gaze naturale în contextul dificil al impunerii
unui embargou economic distrugător împotriva economiei Rusiei ca efect al
invaziei militare a Crimeii, laolaltă cu scăderea accentuată a preţului la
hidrocarburi. Cu toate eforturile Rusiei prin care a încercat subminarea
regimului proocidental de la Kiev, inclusiv prin provocarea unui sângeros
război civil în sud-estul prorus al Ucrainei, totuşi situaţia nu a putut fi
înclinată în favoarea sa, guvernul ucrainian rămânând pe poziţie, puternic
susţinut de administraţia Obama. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">În aceste condiţii, Rusia a
căutat cu înfrigurare noi căi pentru a livra gaze naturale Europei, dar şi căi
de a bloca potenţialii furnizori de gaze naturale care şi-au arătat
disponibilitatea de a furniza hidrocarburi Europei. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Şi aceştia nu sunt puţini. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Descoperirea în partea de
est a Mării Mediterane de către concernul american Noble Energy a uneia dintre
cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume în adâncul Bazinului Levantin,
rezervă disputată </span><span style="font-family: Arial;">de
Siria</span><span style="font-family: Arial;">, </span><span style="font-family: Arial;">Israel</span><span style="font-family: Arial;">, Liban, Cipru şi Hamas, în calitate de autoritate
naţională a Fâşiei Gaza. Zăcământul a primit numele de Leviathan şi are un
potenţial uriaş: circa 3,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale, iar
perspectiva explo</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">atării </span><span style="font-family: Arial;">sale a exacerbate potenţialul
conflictual al zonei. Toţi participanţii la această competiţie se gandesc la un
singur potenţial cumpărător, Europa, dând astfel dureri de cap oficialilor de
la Gazprom, compania de stat furnizoare de gaze naturale a Rusiei. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Mai mult, concomitent cu
descoperirea zăcământului Leviathan, Qatarul şi Turcia i-au prezentat
preşedintelui sirian Bashar al Assad proiectul de gazoduct Qatar-Arabia
Saudită-Iraq-Siria-Turcia de unde gazul ar putea fi exportat spre Europa, în
detrimentul Federaţiei Ruse. Sub presiunea Rusiei, Bashar al Assad a respins oferta
qatariotă, susţinută în cel mai înalt grad de către Statele Unite. Odată cu
respingerea ofertei qatariote, Bashar şi-a semnat şi condamnarea, războiul
civil care a izbucnit confirmând ipotezele lansate în acea perioadă. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Ascensiunea rapidă a
Statului Islamic, apărut iniţial ca o alianţă între celulele Al Qaeda din Iraq
şi Frontul Al Nousra, aripa siriană a Al Qaeda, pune mari semen de întrebare cu
privire la finanţarea acestei organizaţii teroriste, protejarea exploatărilor
de petrol pe care aceasta le deţine în Iraq şi Siria şi facilitarea şi
transportul produselor petroliere către destinaţii speciale unde el este
rafinat şi comercializat, generând sume imense, estimate la aproximativ 2,3
milioane de dolari pe zi, puse la dispoziţia insurgenţilor islamici. Faptul că
Statul Islamic nu mai este sprijinit în mod oficial de către Al Qaeda, iar
Frontul Islamic Al Nousra s-a delimitat şi el de acţiunile acestei organizaţii
teroriste, iniţiind chiar acţiuni militare împotriva ei, nu schimbă cu nimic
raportul de forţe din zonă, şi mai ales nu schimbă cu nimic modul de finanţare
al operaţiunilor teroriste iniţiate de mişcarea teroristă sunnită. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">După patru ani de război
civil sângeros în care şi-au pierdut viaţa sute de mii de civili sirieni şi
alte câteva milioane au fost forţaţi să-şi părăsească căminele, regimul lui
Bahar al Assad dădea semne de prăbuşire, moment în care Rusia, simţind că îi
este pus în pericol avantajul economic de a fi unic furnizor de gaze naturale
al Europei, a luat hotărârea de a ajuta militar Siria, trimiţându-şi trupele să
lupte împotriva oponenţilor preşedintelui sirian. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Incidentul militar din data de 24 noiembrie, a dezvăluit adevărata stare de
tensiune care mocnea latent între cele două puteri locale. Doborârea avionului
Su-24, acuzat că a încălcat spaţiul aerian al Republicii Turcia, este de fapt
apogeul tensiunilor existente între Rusia şi Turcia, ca rezultat al războiului
energetic în care întreaga zonă este angrenată. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Interesul strategic al Rusiei în Turcia este binecunoscut, această ţară
fiind văzută ca o rută de tranzit alternativă pentru exportul gazelor naturale
ale Gazprom către estul Europei. După îngheţarea lucrărilor la gazoductul
submarin Southstream, care urma să străbată Marea Neagră de la staţia de
pompare de la Beregovaya (Rusia), până la terminalul de la Varna (Bulgaria) şi
care s-a dovedit extrem de costisitor (estimat la 35 miliarde de dolari), Rusia
a luat în considerare ca rută alternativă la vechile direcţii de transport,
varianta turcă (direcţia anatoliană), avându-se în vedere şi faptul că Rusia
livra deja gaze naturale Turciei prin conducta submarină Bluestream între
staţia de pompare Beregovaya şi terminalul Dursu (Turcia), iar prin sistemul de
transport al gazelor naturale al Turciei, Rusia se putea interconecta cu Europa
prin Grecia şi Bulgaria. Dar această variantă s-a dovedit în timp neviabilă, cu
toate eforturile diplomatice ale Rusiei de a convinge autorităţile de la Ankara
şi mai ales pe preşedintele Erdogan, că viitoarea alianţă energetică cu Rusia
nu va ştirbi cu nimic independenţa ţării sale şi nici interesele majore turce
în zonă. Dar diplomaţii ruşi nu s-au dovedit prea convingători, deoarece nu au
reuşit să risipească temerile turce că în timp, Turcia nu va deveni o a doua
Ucraină, în cazul în care acţiunile sale vor stânjeni în vreun fel interesele
Rusiei în livrarea gazelor spre Europa. Conflictul mocnit , vechi de zeci de
ani între autorităţile turce şi minoritatea kurdă din sud estul republicii,
temerea că ruşii vor încerca să facă Turcia dependentă de gazele sale şi
implicit de politica rusă în zonă, existenţa şi a altor competitori înscrişi în
cursa de livrare a gazelor naturale către Europa (posibil cu mai multe
beneficii pentru Turcia, decât ar fi putut oferi Rusia), au făcut ca
promisiunile de cooperare a Turciei cu Rusia să rămână doar simple promisiuni,
oficialii turci evitând semnarea vreunui acord sau înţelegere. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Evenimentele s-au precipitat însă începând cu primăvara anului 2015, odată
cu intensificarea luptei împotriva Statului Islamic. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Statul Islamic este actorul care interpretează rolul personajului rău dar
bun la toate. Orice intervenţie în zona Orientului Mijlociu, zonă cu puternice
implicaţii economice, este motivată prin lupta împotriva terorismului. În
Siria, cu toţii luptă împotriva terorismului, dar fiecare în felul său. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Normalizarea relaţiilor dintre Iran şi Statele Unite ale Americii şi
ridicarea embargoului asupra exporturilor de petrol ale Iranului, de fapt un
măr otrăvit aruncat în jocul politic de Washington, au făcut ca numărul
competitorilor în întrecerea privind livrările de gaze către Europa să crească.
Iranul este foarte interesat de a exporta hidrocarburi, dar, pe când
exporturile de petrol pot fi făcute prin intermediul petrolierelor pe calea
mării, exportul de gaze naturale se poate face la costuri relativ reduse doar
pe calea gazoductelor. Varianta gazelor lichefiate transportate cu vase
speciale este mult mai scumpă. Mişcarea politică de ridicare a embargoului
privind exporturile aplicat Iranului este şi o bună măsură de a rupe alianţa
politică dintre Rusia şi Republica Islamică, lipsind Rusia de unul dintre cei
mai loiali aliaţi, devenind chiar duşmani economici, în momentul în care
reprezentanţii iranieni au şi propus Turciei un plan de tranzit al gazoductelor
iraniene către Europa. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Turcia a fost acuzată deseori de finanţarea Statului Islamic, iar lucrurile
nu sunt departe de adevăr. Turcia a furnizat deseori asistenţă tehnică şi
militară insurgenţilor islamici, şi şi-a oferit capacităţile medicale din sudul
ţării pentru refacerea răniţilor insurgenţi. Se pare că Turcia este cel mai
mare cumpărător al petrolului oferit de Statul Islamic la preţ de dumping,
furnizând importante venituri organizaţiei teroriste, dându-le posibilitatea
acestora să utilizeze capacităţile de rafinare ale Turciei pentru prelucrarea
petrolului. Faptul că Statul Islamic este angrenat într-un război pe viaţă şi
pe moarte cu trupele kurde (de fapt cei mai eficienţi luptători împotriva
jihadiştilor) au făcut ca Turcia să fie şi mai interesată în sprijinirea
organizaţiei teroriste. Chiar şi când a anunţat că intră în lupta împotriva
Statului Islamic, aviaţia turcă a atacat de fapt poziţiile trupelor kurde, fără
să se atingă de poziţiile jihadiştilor. La întâlnirea din primăvară cu liderii
europeni de la Bruxelles, Recep Tayyip Erdogan a anunţat că sprijină crearea în
nordul Siriei a unei zone de interdicţie aeriană, sub controlul aviaţiei turce,
unde să existe posibilitatea protejării sutelor de mii de refugiaţi care se
retrag din calea atrocităţilor jihadiştilor. De fapt, ideea era de a oferi o
bază de operaţiuni sigură pentru aşa zisa opoziţie moderată anti-Assad,
opoziţie susţinută de statele Unite, al cărei scop este de a-l alunga de la
putere pe preşedintele sirian, şi de a transforma Siria într-un traseu de
tranzit pentru gazele din bazinul levantin (Leviathan) al Mării Mediterane şi
totodată şi pentru gazele qatariote şi saudite către Europa, slăbind dependenţa
Europei de Rusia, şi limitând totodată influenţa rusă aici, dar şi întărirea poziţiei
geostrategice a Ucrainei care ar deveni din nou un pion principal demn de luat
în seamă de Rusia. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<a href="http://www.diacaf.com/stiri/international/intalnire-cu-liderii-europeni-recep-erdogan-a-propus-crearea_32702033.html"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">http://www.diacaf.com/stiri/international/intalnire-cu-liderii-europeni-recep-erdogan-a-propus-crearea_32702033.html</span></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Disensiunile dintre Turcia
şi Rusia s-au ascuţit şi datorită declaraţiilor preşedintelui Putin, prin care
în luna iunie 2015, la aniversarea de către Armenia a centenarului masacrului armatei
turce împotriva armenilor care pe vremea aceea făceau parte din Imperiul
Otoman, prin care a fost recunoscut termenul de genocid, termen contestat de
Turcia care a devenit ameninţătoare cu toţi cei care îl foloseau. Rusia, prin
această mişcare diplomatică, a dorit să atenţioneze Turcia cu privire la
derapajele sale spre interesele americane în zonă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<a href="http://www.agerpres.ro/externe/2015/04/24/turcia-condamna-dur-afirmatiile-lui-putin-despre-genocidul-armean-20-37-09">http://www.agerpres.ro/externe/2015/04/24/turcia-condamna-dur-afirmatiile-lui-putin-despre-genocidul-armean-20-37-09</a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Alegerile din vara lui
2015, prin care partidul lui Erdogan AKP, a pierdut legislativele, au încurcat
şi mai mult situaţia politică a Turciei, preşedintele Erdogan recurgând la
tertipuri politice pentru blocarea formării unei majorităţi împotriva sa, iar
lucrurile nu s-au lămurit pe deplin nici după repetarea alegerilor din luna
noiembrie.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Erdogan are nevoie în acest
moment, mai mult ca oricînd de tulburări politice externe, pentru a demonstra
necesitatea rămânerii sale pe poziţia deţinută. Iar un conflict internaţional e
tocmai o situaţie de aşa natură, ce poate fi folosită pe plan intern. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<a href="http://www.theatlantic.com/international/archive/2015/06/turkish-election/395138/"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">http://www.theatlantic.com/international/archive/2015/06/turkish-election/395138/</span></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Acţiunea Turciei de a doborî avionul rusesc, a fost cu
siguranţă încurajată de Washington, pentru a demonstra ruşilor şi întregii lumi
că alianţa nord-atlantică nu este aşa cum se sugerează o <i>alianţă moartă</i>,
ci este de fapt ceea ce se aşteaptă de la ea: o alianţă capabilă de reacţie
militară. Imediat după incident, Turcia a cerut convocarea de urgenţă a Consiliului
Militar NATO, care a stabilit prmele măsuri în cazul unei riposte din partea
Rusiei, stabilindu-se în mod special<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>modul de activare al multinvocatului articol 5 din tratat. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În acest moment Turcia este cel mai important jucător al
zonei Orientului Mijlociu, Rusia fiind pusă încă odată cu spatele la zid. Rusia
nu poate acţiona militar împotriva Turciei, ea neputând iniţia decât sancţiuni
economice cu rezultate incerte (doar embargoul turistic ar putea afecta într-o
oarecare măsură Turcia, veniturile primirea anuală a turiştilor ruşi
situându-se la circa 4 miliarde de dolari, pe de altă parte Rusia
nepermiţându-şi financiar anularea contractelor de livrare a gazelor).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Ne putem aştepta în acest caz la o revenire în atenţie a
zonei geopolitice ucrainiene, şi primele măsuri se văd deja, separatiştii din
Donbass anunţând deja retragerea completă a armamentului greu în spatele zonei
de demarcaţie şi încetând complet ostilităţile. Direcţia ucrainiană de
transport a gazelor ruseşti spre Europa va trebui din nou luată în considerare
de către oficialii ruşi, şi cum vor urma alegeri, la care şi separatiştii au
anunţat că vor participa, aşteptăm cu interes rezultatele electorale. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Cum democraţia este pentru toţi, este posibilă o schimbare democratică a
puterii politice de la Kiev, pentru că, nu-i aşa, important nu este cine cu
cine votează, important este cine va ieşi câştigător (Iosif Vissarionovitch
Stalin, 1924).<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-79198300785546897792015-11-18T23:03:00.002-08:002015-11-20T12:50:27.062-08:00TODAY IS NOT TO DIE<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGy6NPbVadKEpc_5_JinOGz3iuhPXw2xmghpOxM_ySOt7xjbfpOmLpFNIp417-8QfL0-TGfPaL6dIzBTWE2QNKxZBoVKL6kUnpDj_6ghsvvDn37vtVqAXHLCmL5xOMDOu1hEAWZJc6cDIf/s1600/th.jpeg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGy6NPbVadKEpc_5_JinOGz3iuhPXw2xmghpOxM_ySOt7xjbfpOmLpFNIp417-8QfL0-TGfPaL6dIzBTWE2QNKxZBoVKL6kUnpDj_6ghsvvDn37vtVqAXHLCmL5xOMDOu1hEAWZJc6cDIf/s1600/th.jpeg" /></a></div>
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if !mso]><img src="//img2.blogblog.com/img/video_object.png" style="background-color: #b2b2b2; " class="BLOGGER-object-element tr_noresize tr_placeholder" id="ieooui" data-original-id="ieooui" />
<style>
st1\:*{behavior:url(#ieooui) }
</style>
<![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "arial";">Nu mai există nicio îndoială asupra faptului că
atacurile din data de 13 noiembrie care au lovit Parisul, au o strânsă legătură
cu valul de migranţi care au invadat Europa de vest pe parcursul întregului an
2015 şi care au prins pe picior greşit atât autorităţile statale ale uniunii
cât şi pe oficialii de la Bruxelles. Ideea că asistăm, sau mai mult, suntem pe
deplin implicaţi într-un dificil război religios, nu este nici nouă şi nici
suficient argumentată. Că Europa este prinsă în acest război care se dovedeşte
a fi atât asimetric cât şi hibrid, nu mai există nicio îndoială, dar faptul că
se motiveză apariţia sa printr-o cauză religioasă, ne face să ne întrebăm dacă
nu cumva se încearcă o mutare a atenţiei publicului plătitor de taxe de la
adevăratele motive ale exacerbării sale. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "arial";"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Adevăratele
rădăcini ale acestui conflict aparent religios, ar trebui căutate în istoria
sfârşitului de ev mediu al Orientului Mijlociu, mai precis în perioada de
sfârşit de secol 18 şi început de secol 19, când întreaga zonă era dominată de întinsul
Imperiu Otoman. În această perioadă, datorită dezvoltării mijloacelor de
producţie şi a introducerii maşinismului în industrie, Europa a părăsit
organizarea economică de tip feudal bazată în principal pe sistemul
organizaţional şi administrativ al senioratului funciar şi a trecut la o
organizare <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>economică mai avansată de tip
capitalist, caracterizată în principal de circulaţia liberă a capitalurilor,
ducând treptat la scăderea influenţei politice a marilor seniori numiţi în
aceste poziţii pe principii autarhiste şi de suzeranitate de către monarhii
absolutişti, şi înlocuirea influenţei acestei clase privilegiate cu influenţa
proprietarilor de mijloace de producţie industriale, care datorită progreselor
ştiinţifice, au reuşit să impună o nouă putere financiară în economie înlocuind
treptat puterea economică bazată exclusiv pe producţia agrară a marilor seniori
latifundiari. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "arial";"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Europa
trecea la capitalism. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "arial";"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Ar
fi însă nedrept să considerăm că roadele acestui progres care a dus la
transferul puterii economice de la marii latifundiari medievali la proprietarii
de mijloace de producţie industriale nu îşi au originea de fapt tot în
progresele generate de producţia agricolă, industria apărând de fapt din nevoia
de a acoperi cererea de mărire a productivităţii muncii în domeniul agricol.
Conform teoriei<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>lui Thomas Robert
Malthus (1766-1834), populaţia nu poate creşte decât în prezenţa abundenţei de
produse agricole. Pentru a facilita această abundenţă, marile exploatări latifundiare
au avut nevoie de noile îmbunătăţiri ale tehnicii, pe care în cele din urmă
le-au detronat <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>ca importanţă în
economie. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "arial";"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Însă
nu a fost posbil ca această preluare a importanţei economice de către industrie
şi capitaluri, să aibă loc peste tot în lume şi mai ales nu în acelaşi timp. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "arial";"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Dacă
privim harta lumii, vom putea face o legătură între capitalista Europă de vest
şi zona Orientului Mijlociu care, pe toată perioada transferului puterii
economice şi evident politice de la marii proprietari de latifundii la marii
industriaşi, a constituit o placă turnantă a procesului de consolidare a
capitalismului timpuriu European.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "arial";"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În
perioada în care capitalismul lua avânt în întreaga Europă de vest,
portdrapelele industriei europene Anglia şi Franţa, căutau noi zone bogate în
resurse ieftine, extrem de necesare<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>dezvoltării lor industriale. Evident că şi-au îndreptat privirile spre
vechile lor colonii, foarte de bogate, din Asia de Est. India şi China pentru
Anglia, Indochina pentru Franţa, Indonezia şi Polinezia pentru Olanda, sunt
numai câteva exemple de colonii extrem de necesare importului de materii prime
ieftine precum şi exportului de bunuri manufacturate de către industriile
avansate ale Europei. Inclusiv Africa a constituit pe parcursul întregului secol
19 o importantă furnizoare de materii prime pentru performantele industrii
engleză şi franceză, devenind de fapt de neînlocuit în întregul circuit
industrial al acelei perioade. Sincopele în aprovizionarea cu materii prime era
de dorit să fie evitate.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "arial";"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Dar
în calea rutelor de aprovizionare terestre ale Europei de vest stătea în
secolul 19 obstacolul numit Imperiul Otoman. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "arial";"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Imperiul
Otoman al secolului 19 nu mai era nici pe departe ceea ce fusese în toată
perioada medievală în care ajunsese să stăpânească pe lângă Anatolia, şi zona
Balcanilor, întreg Orientul Mijlociu Egiptul şi nordul Africii. Fluxul
importurilor europene era tributar în mare măsură toanelor sultanilor de la </span><span style="font-family: "arial";">Istanbul</span><span style="font-family: "arial";"> şi supus taxelor în creştere ale funcţionarilor
otomani. Cum corupţia şi necinstea deveniseră lege pe tot cuprinsul imperului,
rutele de tranzit economic erau periclitate ceea ce a dus la o stare de fapt
foarte tensionată între puterile europene şi oficialii Imperiului Otoman. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "arial";"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Imperiul
Otoman împreună cu toate provinciile pe care le administra, se dovedise
incapabil să depăşească modul de organizare feudal propriu evului mediu şi să
treacă la o economie bazată pe circulaţia liberă a capitalurilor. Rămăsese
închistat în dogmele feudale impuse prin teroare de către sfetnicii sultanului,
care nu acceptau pierderea privilegiilor lor în favoarea unei noi clase
considerate antagoniste. Pentru că economia imperiului nu funcţiona în mod
natural, veniturile imperiului fiind furnizate în mod exclusiv din jefuirea
provinciilor ocupate,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>nu au putut exista
nici măcar premisele trecerii la o nouă organizare economică diferită de cea
medievală. Industria nu a putut fi încurajată, nu au apărut noi relaţii de
producţie, subdezvoltarea devenise literă de lege, coexistând evident cu o
corupţie devenită endemică pe tot cuprinsul imperiului, subminând în mare
măsură autoritatea centrală a sultanului de la Istanbul, autoritate contestată
de micii suverani vasali dar menţinută de un imens aparat poliţienesc şi de
desele abuzuri şi chiar pogromuri asupra populaţiilor care se răzvrăteau
periodic (pogromul asupra armenilor din 1894-1896 condus de sultanul Abdul
Hamid al II-lea şi din 1915 condus de guvernul Junilor Turci).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "arial";"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span><span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Încă de la începutul
secolului 19, puterile europene Franţa şi Anglia, încercaseră să saboteze
poziţia geostrategică a Imperiului Otoman, care la drept vorbind stătea exact
în calea principalelor rute de aprovizionare ale tinerei industrii vest
europene. Dar Imperiul Otoman, deşi se clătina, refuza să se prăbuşească şi
rezista asediului politic şi militar al vestului. Printr-o înţelegere mutuală,
Franţa şi Anglia încredinţaseră dinamicului regat al Prusiei, misiunea
diplomatică de a diminua influenţa otomană în Balcani, şi preluarea acestei
zone de sub suzeranitatea Înaltei Porţi, sub influenţa germană. Înţelegerea cu
Prusia , devenită mai apoi Germania, fusese încheiată mai ales sub imperativul
unei importanţe politice şi economice din ce în ce mai mari a Germaniei, ţară
care se dezvolta economic foarte accelerat şi care putea ajunge în ipostaza de
a contesta imperiile coloniale ale celor două mari puteri. Cedarea misiunii de
preluare a Balcanilor era văzută ca un rău necesar pe deoparte pentru a lovi în
Imperiul Otoman, iar pe de altă parte pentru a ţine Germania ocupată politic.
Sarcină de care nemţii s-au achitat cu precizia care îi caracterizează, rând pe
rând ţările balcanice devenind monarhii conduse de dinastii de origine
germanică. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span><span style="font-family: "arial";">La începutul
secolului 20, Imperiul Otoman devenise pe bună dreptate <i>“omul bolnav al
Europei”</i>. Dar t</span><span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">otuşi, chiar şi în această calitate, bolnavul Europei stătea în calea
rutelor economice de tranzit al materiilor prime dinspre Orientul îndepărtat
către puternic industrializata Europă de vest. Odată cu declanşarea primului
război mondial, ale cărui premise fuseseră împărţirea şi reîmpărţirea sferelor
de influenţă economică la nivel mondial, venise timpul de a se tranşa şi
chestiunea dezmembrării Imperiului Otoman, imperiu prea vast pentru a mai putea
exista în vechea organizare feudală pe care nu o putea părăsi. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOTFYUrWoO-rdfZtiIm-gdv__y-noOMoYAMxg9MTHhn7ywdIaqYx4gqrTKDqbpz9fFm3D1EqCBjjn3r6bOso08dnhH4zQTdiliK-K6iqO7wieRspY-i4gPguCl2fbEYqXUg60de5ssvt1c/s1600/faisal-party.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOTFYUrWoO-rdfZtiIm-gdv__y-noOMoYAMxg9MTHhn7ywdIaqYx4gqrTKDqbpz9fFm3D1EqCBjjn3r6bOso08dnhH4zQTdiliK-K6iqO7wieRspY-i4gPguCl2fbEYqXUg60de5ssvt1c/s320/faisal-party.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if !mso]><img src="//img2.blogblog.com/img/video_object.png" style="background-color: #b2b2b2; " class="BLOGGER-object-element tr_noresize tr_placeholder" id="ieooui" data-original-id="ieooui" />
<style>
st1\:*{behavior:url(#ieooui) }
</style>
<![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Planul de împărţire al
Imperiului Otoman a fost elaborat de către <i>Acordul Sykes-Picot</i> încheiat
în 16 mai 1916 între Marea Britanie şi Franţa cu permisiunea Rusiei. Prin
reprezentanţii săi,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Sir Mark Sykes şi
Francois Georges Picot, împreună cu ministrul rus de externe Sergey
Dmitrievitch Sazonov, Franţa şi Marea Britanie au decis divizarea Orientului
Mijlociu într-o serie de zone de influenţă de tip colonial, printr-un plan care
urma să creeze o serie de noi state arabe, plan care însă nu ţinea cont de
caracteristicile etnice sau religioase ale populaţiilor din zonă. Pur şi
simplu, francezii şi englezii şi-au asigurat prin acest rapt teritorial, <b>accesul</b>
<b>terestru către coloniile lor din Asia de Sud- Pacific</b>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Dar ce prevedea acest acord? Marea Britanie urma să preia
teritoriile de astăzi ale Iordaniei, sudul Iraqului şi o zonă în jurul portului
Haiffa prin care urma să-şi asigure accesul la Marea Mediterană, iar Franţa la
rândul ei ar fi preluat teritoriile din sud estul Turciei, nordul Iraqului,
Siria şi Libanul. Rusia ar fi primit Istanbulul şi controlul Mării Marmara
(inclusiv strâmtorile turceşti) şi Armenia turcească. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><a href="https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/bb/Sykes-Picot.svg"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/bb/Sykes-Picot.svg</span></a></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "arial";"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Nimeni
nu a ţinut însă cont, în momentul trasării noilor graniţe de specificul etnic
al populaţiilor care locuiau aceste teritorii, organizate în cea mai mare parte
pe principii tribal-medievale şi care nu aveau decât conştiinţa vasalităţii
seniorale aplicată pe principii de obedienţă şi ajutor militar în schimbul
dreptului senioral de a administra după voia bunului plac feuda încredinţată.
Noile graniţe trasaţe pe genunchi au rupt de iure aceste legături, dar de facto
vasalitatea pe principii de obedienţă<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>şi
ajutor militar a funcţionat în continuare, creând tulburările intertribale şi
interconfesionale nerezolvate nici până în ziua de azi. Aflate pe o treaptă
socio-economică inferioară şi lipsite de relaţii de producţie economice
adecvate (economia zonei era în acea perioadă total tributară unei agriculturi
primitive),<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>populaţiile tribale ale
Orientului Mijlociu nu au putut avea avantajul populaţiilor europene dependente
doar de principiul angajat-angajator, ci au rămas prinse în capcana dependenţei
de un senior local care le asigura cele necesare traiului numai în schimbul
vasalităţii lor (acceptarea tributului în bani şi produse şi participarea la
campanii militare). Acest tip de organizare socio-economică coroborat cu lipsa
aproape totală de resurse necesare traiului a condus la <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>imposibilitatea progresului tehnologic al
zonei Orientului Mijlociu (lipsa celor mai simple elemente de agricultură nu a
putut duce la nevoia modernizării mijloacelor de producţie în domeniu şi deci
nici la performanţă economică). </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "arial";"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Colonialiştii
francezi şi englezi nici nu au fost interesaţi în ridicarea nivelului economic
al zonei Orientului Mijlociu, şi nici nu au încercat măcar implementarea unei
noi organizări sociale, pretextând că localnicilor le lipseşte atitudinea
morală pentru a asimila noţiunile de liberalism democratic caracteristic
societăţii occidentale.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "arial";"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>După
sfârşitul primului război mondial împărţirea teritoriului fostului Imperiu
Otoman s-a realizat aproximativ în conformitate cu prevederile planului
Sykes-Picot, cu precizarea că statul turc nu a putut fi şters definitiv de pe
hartă, el păstrându-şi Anatolia, Antalia, Rumelia (sudul Balcanilor),
strâmtorile Bosfor şi Dardanele, jumătate din insula Cipru, un sfert din
Kurdistan (asta în pofida asigurărilor date de francezi liderilor kurzi, cu
privire la crearea unui stat kurd) şi intrând într-un amplu proces de
modernizare sub regimul Junilor Turci conduşi de Ataturk. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "arial";"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Problemele
au apărut în Orientul Mijlociu imediat după implementarea acordului, văzându-se
clar greşelile făcute de părţile europene implicate şi anume faptul că nu au
ţinut cont de specificul etnic şi religios al populaţiilor zonei. Astfel fostul
Califat Abbasid de pe teritoriul anticei Mesopotamii, polulat de sunniţi şi
shiiţi prinşi într-un multisecular război religios a fost transformat în </span><span style="font-family: "arial";">Iraq</span><span style="font-family: "arial";"> care cuprindea şi părţi ale Kurdistanului istoric.
Fostul Califat al Omeiazilor a fost numit Siria pe fostul teritoriu Sham şi al
Libanului de azi, cuprinzând de asemenea shiiţi şi sunniţi <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>aflaţi tot într-un interminabil conflict
religios. Palestina a fost deposedată de Cisiordania şi cedată dinastiei
Hashemite, iar pe teritoriul său, Liga Naţiunilor a mandatat Marea Britanie să
constituie în baza Declaraţiei Balfour din noiembrie 1917, un <i>cămin naţional
evreiesc</i>, de fapt o zonă în care să poată fi adunaţi toţi evreii din
Europa, consideraţi de mulţi politicieni, cauza principală a problemelor
sociale şi economice. Dar acest proiect nu a putut fi implementat din cauza
amalgamului de interese antagonice al potentaţilor locali suprapuse peste
regimurile hegemonice instalate de puterile europene după prăbuşirea regimului
despotic al sultanului otoman la sfârşitul primului război mondial. În
principiu, nimic nu a funcţionat în Orientul Mijlociu de la implementarea cu
ajutorul micilor lideri tribali, a acordului Sykes-Picot,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>cărăra li s-a promis de fapt obţinerea
independenţei de sub Imperiul Otoman în schimbul loviturilor cauzatoare de
moarte aplicate omului bolnav. Păcăleala a fost dezvăluită de către guvenul
bolşevic instalat la Petrograd în urma Revoluţiei Socialiste a lui Lenin, care
în schimbul unor avantaje politice<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>din
partea Turciei, a transmis aceste prevederi liderilor tribali ai Orientului
Mijlociu, slăbind încrederea acestora în puterile occidentale şi în dorinţa
acestora de a creea un cadru adecvat de dezvoltare acestei zone. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "arial";"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>De
fapt, documentele au dezvăluit ceea ce o lume întreagă a aflat mai târziu: Fran</span><span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">ţa şi </span><span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">Anglia</span><span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;"> şi-au împărţit în mod
colonial Orientul Mijlociu, urmărindu-şi doar propriile lor interese.</span><span style="font-family: "arial";"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "arial";"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Nu
trebuie să mai uimească pe nimeni faptul că radicalizarea popoarelor arabe din
Orientul Mijlociu a atins un nivel atât de ridicat în secolul 21. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Radicalismul nu este un fenomen propriu unei
anumite religii sau na</span><span lang="RO" style="font-family: "arial"; mso-ansi-language: RO;">ţi</span><span style="font-family: "arial";">uni. Radicalismul apare acolo unde
populaţia, din motive în principal educaţionale, grefate peste o situaţie
economică dezastruoasă, este înregimentată în mişcări şi acţiuni teroriste de
către forţe şi facţiuni politice, care se folosesc de frustrările acumulate,
pentru atingerea prin forţă a unor obiective imposibil de atins prin negocieri
politice obişnuite. Problema este că teritoriile atinse de flagelul
radicalizării politice şi religioase sunt condamnate pentru o lungă perioadă de
timp la subdezvoltare şi incapacitate economică, aceasta conducând inevitabil
către o adâncire şi mai accentuată în sărăcie. Radicalismul politic şi religios
cu timpul, devinde o trăsătură de caracter a populaţiilor atinse de acest
flagel, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>trăsătură care se moşteneşte din
generaţie în generaţie, iar pe fondul unei educaţii precare, locuitorii zonelor
respective devin tot mai dependenţi de liderii lor spirituali şi militari care
ajung să impună înlocuirea adevăratelor percepte religioase sau civice cu
propriile lor percepte violente şi revanşarde, mistificând adevărul şi ridicând
actele de violenţă şi barbarie<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>la
nivelul de datorie civică.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "arial";"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>De
vineri 13 noiembrie 2015 Franţa se consideră în război cu Statul Islamic. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "arial";"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>De
fapt, acest război a început în data de 16 mai 1916.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "arial";"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Şi
continuă….</span></div>
<br />Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-82069010772680546502015-10-24T12:15:00.002-07:002015-10-24T23:57:43.772-07:00MOSCOVA NU CREDE ÎN LACRIMI<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjY8a9mEvZ4EmGxySc3HW6y9jW_hZM3s38RUV1_R-C3Vx4dvOa_yP7FwXVkdzNtTVOeNHbfRnomAapi9HLljboH30a8mXTGga_lt482q5IYUA1MkLj9VnoO4XhzNJCglDeEgsSzSLnkX3dI/s1600/Peter_der-Grosse_1838.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjY8a9mEvZ4EmGxySc3HW6y9jW_hZM3s38RUV1_R-C3Vx4dvOa_yP7FwXVkdzNtTVOeNHbfRnomAapi9HLljboH30a8mXTGga_lt482q5IYUA1MkLj9VnoO4XhzNJCglDeEgsSzSLnkX3dI/s320/Peter_der-Grosse_1838.jpg" width="238" /></a></div>
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-family: Arial;"> I</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Revenirea </span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Kremlinului în clubul celor mari era previzibilă.
Mai puţin previzibil este însă modul în care o face. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Ruşilor le-a lipsit atât de mult războiul,
încât acum se avântă în luptă cu entuziasm, ca la rugby, unde, dacă şovăi de
frica unei lovituri, atunci o şi încasezi. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Evenimentele ultimelor luni, ne arată că Rusia este
capabilă să înveţe nu doar din propriile greşeli, ci şi din greşelile altora.
Şi chiar şi din succesele altora. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Conflictul siran s-a suprapus cu ceea ce presa a numit
„criza migranţilor”, ceea ce <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>a condus la
bănuiala că, în spatele grupurilor imense de refugiaţi provenite din ţările în
care cu câţiva ani în urmă avusese loc o triumfalistă <i>primăvară arabă</i> şi
care erau deplasate în mod organizat şi cu finanţare deloc neglijabilă, către
Uniunea Europeană, se aflau serviciile secrete ruseşti. Analizând beneficiile
pe care le-ar putea aduce o invazie în toată regula a Uniunii Europene şi mai
ales a celor mai puternice state europene membre NATO (Germania şi Marea
Britanie) de către sutele de mii de migranţi aflaţi în căutarea unei vieţi mai
bune, sau poate sosiţi aici cu alte scopuri, descoperim nu fără îngrijorare
faptul că cel mai mult ar avea de câştigat Federaţia Rusă. Rusia nu îşi poate
măsura încă puterile cu imensa maşină politico-militară a Alianţei Nord
Atlantice. Iar liderul de la Kremlin a înţeles de mult asta. Poate că în plan
militar totul este posibil, dar economic, Rusia nu este capabilă să susţină o
confruntare deschisă. Totuşi, ar face-o fără îndoială, şi de fapt, domnul Putin
este disperat să demonstreze aceasta liderilor lumii şi mai ales cetăţenilor
ruşi, care îi aprobă acţiunile în proporţie de 75-80 la sută, dovedind, dacă
mai era nevoie, cât de mult le-a lipsit ruşilor războiul. Dar domnul Putin ştie
că nu este în postura de a se măsura de la egal la egal cu NATO. Iar vestul i-a
demonstrat în Ucraina, că are metode de a-i combate entuziasmul războinic. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Revenirea Rusiei în clubul celor mari s-ar fi produs
oricum, cu şi fără domnul Vladimir Putin. Preţul hidrocarburilor a crescut
constant începând cu ultimii ani ai sfârşitului mileniului 2. Foamea de
energie, indispensabilă unei dezvoltări durabile, dublată de cartelizarea
principalilor producători şi exportatori, au făcut ca disputele pe această
piaţă să depăşească limitele unei guerrile marketing şi să devină un război în
toată regula. În principiu, Rusia nu a fost niciodată învinsă, nu a fost
niciodată îngenuncheată. Rusia pur şi simplu a capotat din punct de vedere
economic, demonstrându-se odată pentru totdeauna, precaritatea teoriilor
economice marxiste, egalitariste şi etatist paternaliste. Din punct de vedere
politico-ideologic, Rusia nu a ieşit niciodată din clubul celor mari, doar că a
fost marginalizată, doar şi-a diminuat activitatea. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Too big to fail.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Rusia este prea mare ca să cadă. Este mare din punct de
vedere geografic, are cea mai mare suprafaţă şi o populaţie printre cele mai
mari din lume, chiar şi după destrămarea Uniunii Sovietice şi pierderea
teritoriilor republicilor sovietice unionale care o alcătuiau. Puterea
politico-militară a Rusiei de după cel de-al doilea război mondial, nu s-a
bazat pe performanţa economică a economiei socialiste centralizate. Nu s-a
bazat pe diplomaţie, pe sisteme inteligente de alianţe. Puterea
politico-militară a Rusiei s-a bazat doar pe imensele sale resurse naturale,
care au alimentat o maşinărie militară de excepţie, extrem de costisitoare, dar
in principiu extrem de necesară unei puteri mondiale care îşi asuma rolul de
lider geopolitic. Chiar în anii în care Uniunea Sovietică părea o putere
imposibil de coborât de pe podium, analiştii economici occidentali au
demonstrat că economia sa era o economie prea puţin diversificată pentru a
putea face faţă fluctuaţiei preţurilor pe pieţele mondiale. Exportatoare de
resurse naturale, Uniunea Sovietică era tributară calculelor corporatiste şi
fluctuaţiilor preţurilor principalelor resurse naturale pe care le exporta,
constrângere pe care planificatorii economico-politici ai occidentului au
speculat-o începând cu 1985, ajungându-se ca în 1989, economia sovietică să
falimenteze.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Cu toate că Uniunea Sovietică s-a destrămat, falimentul
economic antrenând ulterior şi falimentul politic, resursele naturale nu au
putut fi mutate de pe teritoriul fostelor republici care o compuneau. Economia
Rusiei, moştenitoarea de facto a Uniunii Sovietice şi a ideologiei economice
marxiste, a fost refractară şi aproape nemiscibilă cu economia autentică de
piaţă, respingându-se reciproc, de o incompatibilitate la fel de virală, ca în
primii ani ai înfiinţării Uniunii Sovietice. După destrămarea Uniunii, economia
Rusiei precum şi a celorlalte republici unionale, s-a transformat într-o
economie de tip feudal, în care puterea economică deţinută până atunci de stat,
s-a transferat fără drept de apel potentaţilor vremii, proveniţi în majoritate
din elitele PCUS şi KGB. Oligarhii ruşi au devenit faimoşi în întreaga lume
datorită veniturilor obţinute nu prin performanţa companiilor deţinute de ei,
ci mai curând prin mijlocirea relaţiei stabilite între statul decăzut din
drepturile sale (până atunci, unic oligarh) şi aceşti nou îmbogăţiţi peste
noapte. Paternalismul statal instituţionalizat care a guvernat economia Uniunii
Sovietice, precum şi a tuturor statelor care au adoptat marxismul ca doctrină
de stat, a fost înlocuit cu paternalismul informal de sorginte feudală, al unui
număr destul de restrâns de capi ai partidului comunist şi al serviciilor
secrete, care şi-au împărţit în mod discreţionar, zona economică fostă
sovietică. Oricum, Rusia, nu a cunoscut niciodată cu adevărat economia
capitalistă, fiind înaintea primului război mondial, cea mai înapoiată din punct de vedere economic
ţară europeană, eforturile de modernizare iniţiate de către clasa conducătoare
de atunci, izbindu-se de zidul de piatră al aristrocraţiei ruse. Practic, Rusia
a trecut de la feudalism, direct la socialismul creionat de Karl Marx şi
Friederich Engels. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Acesta este motivul principal pentru care capacităţile de
producţie şi rezervele naturale ale Rusiei,după destrămarea Uniunii Sovietice,
nu au putut fi preluate de către puternicele economii occidentale şi, chiar şi
extrem de neperformante, au rămas în proprietatea ruşilor. Venind la putere,
domnul Putin a înţeles că numai o centralizare forţată a puterii economice
feudale a oligarhilor ruşi, va putea canaliza fluxul economic şi politic
dezbinat, către direcţia pe care el o voia literă de lege. Cine nu a fost cu el
a fost împotriva lui, disidenţii fiind închişi pe motive economice – lupta
împotriva corupţiei dă oricând bine la electorat (Michail Khodorkovsky), sau
făcându-i să i se alăture (Roman Abramovitch).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Centralizarea economică gândită de Putin, nu va aduce
nicidecum performanţa economică ce lipseşte economiei ruse. Dar rezolvă o
ecuaţie cu mai multe necunoascute: are priză la electorat, (ruşii având
tradiţia unui tătuc ce are grijă de ei toţi şi îi conduce în luptă spre
victorie) şi îi furnizează resursele economice necesare planului său de reînarmare
şi câştigare a supremaţiei militaro-politice pe care Rusia a pierdut-o după
destrămarea Uniunii Sovietice. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Conservându-şi resursele printr-un feudalism de sfârşit
de secol 20, Rusia nu numai că nu a fost anihilată, aşa cum în 1991 părea, dar
a reuşit, spre deosebire de statele foste socialiste ale Europei de Est care au
fost înregimentate în structuri politice şi economice incompatibile cu
realităţile din teritoriu diminuându-li-se slaba importanţă pe care o mai
aveau, să menţină în zona sa de influenţă (prin şantajul energetic pe care l-a
practicat şi exportul direcţionat de corupţie prin capitaluri cu acest tip de
potenţial) fostele republici unionale sovietice şi chiar o mare parte din
fostele state socialiste ale Europei de Est.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Rusia a fost pusă cu spatele la zid, dar s-a apărat cu
înverşunare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Neîndoielnic, imensele rezerve de hidrocarburi ale
Siberiei, au menţinut Rusia pe lina de plutire economică, în dificilii ani 90,
deceniu în care s-a încercat timid o apropiere de economia de piaţă. Dar cu
toate că resursele au constituit baza de plecare pentru revenirea ei pe scena
mondială, tot resursele au făcut şi un imens rău economiei post-socialiste a
Rusiei. Deoarece veniturile din vânzarea hidrocarburilor creşteau de la an la
an, piaţa era stabilă şi în expansiune chiar, nevoia de creştere economică
ducând implicit la creşterea cererii de energie deci de hidrocarburi, economia
Rusiei s-a transformat încetul cu încetul într-o economie nediversificată,
tributară unui singur produs vândut la export. Rusia s-a aflat la începutul
anilor 2000 în situaţia Spaniei, care după ce, în Evul Mediu a cucerit Imperiul
Incaş<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>şi Aztec, din America Centrală şi
de Sud, şi având acces aproape gratis la cantităţi uriaşe de aur, nu a mai fost
interesată în a-şi construi o industrie performantă, aşa cum au procedat Anglia
şi Franţa, drept pentru care la începutul anilor 1900, după ce îşi pierduse
toate coloniile şi după ce ratase cursa industrializării secolului XIX,
rămăsese una dintre cele mai sărace şi înapoiate ţări de pe continentul
european. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Dar Rusia, cel puţin la începutul erei post sovietice,
era departe de a învăţa din greşelile altora, şi nu a tras învăţăminte nici
măcar din greşelile sale. După ce în anii 80, economia sa, la fel de tributară
unui singur produs principal de export (hidrocarburile), se prăbuşise odată cu
prăbuşirea preţului pe piaţa mondială (preţ manevrat de către inamicul său de
moarte USA, ajutată de Arabia Saudită). Căderea economiei sovietice din anii 80
a fost accelerată şi de povara cheltuielilor pentru înarmare, cheltuieli la
liderii sovietici din acea vreme, nu putuseră renunţa din dorinţa de a ţine
pasul în cursa înarmărilor cu occidentul şi de a demostra ideologic că
socialismul sovietic poate ţine pasul cu liberalismul vestic. Campania din
Afganistan, a fost picătura care a umplut paharul şi care a anunţat<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>dezastrul. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Pentru a reveni pe scena mondială, Vladimir Putin avea
două variante</span><span style="font-family: Arial;">: economic</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">ă şi militară. Varianta
dezvoltării economiei, astfel încât să devină suficient de performantă încât
cuvântul Rusiei în lume să devină literă de lege, a fost evitată datorită
dificultăţilor de punere în practică, având în vedere economia prea puţin
performantă şi feudalizată în mâinile unui număr restrâns de oligarhi care ar
fi privit cu neîncredere şi chiar ostilitate, o eventuală reorientare economică
a Federaţiei Ruse şi implicit, pierderea parţială sau totală a prerogativelor
lor. O economie performantă ar fi schimbat raportul de forţe în societatea rusă
prin creşterea nivelului de trai al populaţiei, generând rezistenţă din partea
potentaţilor ruşi. Nu e de neglijat nici faptul că soluţia economică ar fi luat
mult timp, ar fi generat proteste ale populaţiei care pentru început ar fi
trebuit să suporte alte privaţiuni şi nu în ultimul rând, încercarea ar fi
putut să eşueze. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Dar domnul Vladimir Putin era prea
grăbit să revină pe scenă, astfel încât nu a avut timpul necesar să aştepte, şi
mai mult decât atât, mandatele sale de preşedinte s-ar putea întrerupe,
atribuind poate meritele sale următorului preşedinte care l-ar fi urmat la
Kremlin. Dar Vladimir Putin este prea egoist ca să cedeze o astfel de cunună de
lauri altcuiva. Nu ar fi de mirare ca, după ce a prelungit mandatul de
preşedinte de la 5 la 7 ani, să iniţieze o consultare publică pentru a elimina
din constituţia federală menţiunea că o persoană nu are dreptul decât la două
mandate consecutive. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Soluţia economică a fost aleasă de China comunistă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Soluţia aleasă de Vladimir Putin este în spiritul
poporului rus</span><span style="font-family: Arial;">: </span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">înarmarea şi demonstraţiile de
forţă. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Statutul de deţinătoare de imense rezerve de hidrocarburi
şi dezvoltarea unei economii puternic dependente de exporturile lor, vine la
pachet cu nevoia conservării pieţelor tradiţionale de desfacere, în contextul
eşecului cuceririi altor zone de desfacere. <span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Cea
mai profitabilă şi mai stabilă piaţă de desfacere a Rusiei este Europa, mai
ales Europa Centrală şi de Est. Dar creşterea fără oprire a preţurilor, pe
fondul cererii tot mai mari de hidrocarburi, au făcut ca statele cumpărătoare
să caute noi distribuitori pentru aceste produse. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSSp8ehW4AoUxGUJuK1zcVmwJ4_StekaVjbmdXrSsv4THkI6zNbtidUx4iJU6H2K90NQVSQ-qWHJoMIZ7mKu_pnWQ-j06Fy-fBofQrO7SXfscQklZI4h9InH4lJkm2HGl5BRQgp4zWbLlK/s1600/800px-%25D0%259C%25D0%25BE%25D1%2581%25D0%25BA%25D0%25BE%25D0%25B2%25D1%2581%25D0%25BA%25D0%25B8%25D0%25B9_%25D0%25BC%25D0%25B5%25D0%25B6%25D0%25B4%25D1%2583%25D0%25BD%25D0%25B0%25D1%2580%25D0%25BE%25D0%25B4%25D0%25BD%25D1%258B%25D0%25B9_%25D0%25B4%25D0%25B5%25D0%25BB%25D0%25BE%25D0%25B2%25D0%25BE%25D0%25B9_%25D1%2586%25D0%25B5%25D0%25BD%25D1%2582%25D1%2580_%25C2%25AB%25D0%259C%25D0%25BE%25D1%2581%25D0%25BA%25D0%25B2%25D0%25B0-%25D0%25A1%25D0%25B8%25D1%2582%25D0%25B8%25C2%25BB_14.07.2014.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="216" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSSp8ehW4AoUxGUJuK1zcVmwJ4_StekaVjbmdXrSsv4THkI6zNbtidUx4iJU6H2K90NQVSQ-qWHJoMIZ7mKu_pnWQ-j06Fy-fBofQrO7SXfscQklZI4h9InH4lJkm2HGl5BRQgp4zWbLlK/s320/800px-%25D0%259C%25D0%25BE%25D1%2581%25D0%25BA%25D0%25BE%25D0%25B2%25D1%2581%25D0%25BA%25D0%25B8%25D0%25B9_%25D0%25BC%25D0%25B5%25D0%25B6%25D0%25B4%25D1%2583%25D0%25BD%25D0%25B0%25D1%2580%25D0%25BE%25D0%25B4%25D0%25BD%25D1%258B%25D0%25B9_%25D0%25B4%25D0%25B5%25D0%25BB%25D0%25BE%25D0%25B2%25D0%25BE%25D0%25B9_%25D1%2586%25D0%25B5%25D0%25BD%25D1%2582%25D1%2580_%25C2%25AB%25D0%259C%25D0%25BE%25D1%2581%25D0%25BA%25D0%25B2%25D0%25B0-%25D0%25A1%25D0%25B8%25D1%2582%25D0%25B8%25C2%25BB_14.07.2014.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"> II</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Dacă revenirea Rusiei ca
putere mondială era doar o chestie de timp, este interesant de văzut cum a
încercat occidentul şi mai ales duşmanul de ei moarte, Statele Unite, să
contracareze această revenire, având în vedere că nici dezmembrarea statală,
nici degringolada economică a Uniunii Sovietice nu reuşiseră s-o îngenuncheze. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Duşmanii Rusiei erau conştienţi că o Rusie îngenuncheată
şi umilită este mai periculoasă şi mai revanşardă decât<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>o Uniune Sovietică menţinută cu perfuzii pe
linia de plutire. În anii 90, Rusia s-a aflat în situaţia Germaniei anilor 20,
când consecinţele catastrofale ale tratatului de la Versailles, au radicalizat poporul german, ducându-l spre un extremism care nu îl caracteriza,
totul sfârşind în baia de sânge a celui de-al doilea război mondial. (John
Maynard Keynes a spus: „Nu înfometându-i copiii, vom face pace cu Germania”). De-a
lungul ultimului deceniu al secolului XX, poporul Rusiei s-a radicalizat
îndeajuns de mult, astfel încât să accepte fără să clipească oferta aproape contractuală
a liderului de la Kremlin. Cum astfel s-ar putea justifica popularitatea de
aproape 80 de procente pe care, cu toate vicisitudinile economice pe care
populaţia le îndură, preşedintele Vladimir Putin încă o are. Putin oferă ceea
ce ştie că poporul rus aşteaptă: tăria armelor, sânge, suferinţă, luptă,
victorie. Acelaşi contract l-a încheiat Stalin cu poporul rus în momentul în
care armatele lui Hitler au invadat Uniunea Sovietică. Iar ruşii l-au urmat.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Cum Uniunea Sovietică s-a prăbuşit economic, economia sa
socialistă nemaifăcând faţă presiunii performanţei sistemului economic
capitalist al vestului, la începutul anilor 2000, a devenit foarte clar că tot
războiul economic este cheia menţinerii Rusiei în limitele graniţelor sale. Iar
războiul economic dus împotriva Rusiei s-a concentrat pe zona cea mai
profitabilă a economiei ruse, piaţa hidrocarburilor. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Reorientarea statelor europene dependente de gazele
naturale ruseşti către alte pieţe de aprovizionare este aproape imposibilă,
datorita investiţiilor enorme care ar fi necesare în cazul luării deciziei de
construcţie a unei noi infrastructuri de transport. Nu este însă imposibil,
dovadă fiind demararea proiectului Nabucco, prin care s-a urmărit
diversificarea surselor de aprovizionare a Uniunii Europene, proiect demarat în
2002. Şi nu numai costurile sunt prohibitive (în 2008 se estima un cost de 7,9
miliarde de euro), dar inclusiv<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>interesele divergente ale statelor europene, fac ca guerilla economică
asupra Rusiei să înainteze anevoios. Germania, statul european care importă
aproximativ 40% din necesarul său de gaze naturale din Rusia, a demonstrat nu
de puţine ori că vorbele, uneori pot ţine loc de fapte. Deşi oficial Germania
este aliatul european cel mai de nădejde al Statelor Unite, neoficial,
practică un joc dublu, deosebit de periculos pentru ea, dar şi pentru întreaga
Europă. Nu numai că o mare parte a gazelor naturale consumate provin din Rusia,
dar marea majoritate a contractelor pe furnizare încheiate de statele central
şi est europene sunt de fapt încheiate prin companii intermediare germane.
Gazpromul condiţionează semnarea acestor contracte strategice de mijlocirea
unor intermediari, în principiu companii înregistrate în Germania. Nici nu mai
contează provenienţa acţionariatului şi locul unde se repatriază profitul,
atâta timp cât taxele percepute de statul german acestor acţionari cântăresc
atât de mult în balanţa sa economică (vezi companii ca WIEE AG sau Wintershall
Erdgas Handelshaus Gmbh). În aceste condiţii, este uşor de înţeles de ce, cea
mai puternică ţară europeană nu se înregimentează cu uşurinţă în guerilla
economică iniţiată de americani împotriva Rusiei. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În momentul în care devine clară iniţiativa Rusiei de
a-şi reclădi zona de influenţă fostă sovietică, pe modelul parteneriatului
economic şi politic preluat de la Uniunea Europeană, se conturează deja
pericolul apariţiei pe scena energetică mondială, a unui nou pol de forţă în
plină ascensiune, gata să conteste supremaţia mondială a Statelor Unite,
puternic contestată de un alt rival nou apărut: China. Rusia lansează oferta sa
de asociere, tuturor fostelor republici unionale sovietice, acum state
independente, sub denumirea de Uniunea Vamală Euroasiatică. Rusia copiază punct
cu punct modelul de extindere al Uniunii Europene, oferind asistenţă economică
statelor foste sovietice, în vederea ridicării nivelului lor economic, şi
profitând de noile pieţe de desfacere, dar şi de a sa proprie, să creeze o
uriaşă piaţă de desfacere pentru produsele agro-industriale pe care le va
absorbi, de fapt un adevărat reseller al puternicei industrii vest-europene.
Baza acestei alianţe economice urma să devină Germania, statul european cel mai
puternic industrializat, care beneficiind de acordurile secrete pentru
contractele de distribuţie ale gazelor rusesti, ar fi profitat din plin de
uriaşa piaţă asiatică ce i se deschidea în faţă. Care ar fi fost beneficiile
Rusiei? O fidelizare şi mai mare a pieţei europene a gazelor naturale şi
garanţia că Uniunea Europeană nu îşi va căuta noi distribuitori pentru gazele
necesare. În plan îndepărtat, o unire a supertehnologizatei Europe vestice cu
imensul spaţiu bogat în resurse al estului rusesc. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Consilierul preşedintelui rus, Alexey Dugyn, a formulat această ipoteză
încă din 2004.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Dar din această ecuaţie, Statele Unite au fost excluse. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Ce pot face Statele Unite pentru a contracara o asemenea stare de fapt? </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Multe.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 36pt;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">III</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 36pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijQ3C3BKJlMfRAAEtxKqxNjZXztuNc9M4-v8GmQBZ1M4y5UpHkAdugOhP1TNlAo7veWKL7618yNsSB6wFjdSmIpjrNRcX6ENlkeufTJfvA_wt0mEYpdBQQRzZ7CNaEeJVqE_9dYNhsobKI/s1600/foto_1_bazinul_levantin_9674ad7e88.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="208" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijQ3C3BKJlMfRAAEtxKqxNjZXztuNc9M4-v8GmQBZ1M4y5UpHkAdugOhP1TNlAo7veWKL7618yNsSB6wFjdSmIpjrNRcX6ENlkeufTJfvA_wt0mEYpdBQQRzZ7CNaEeJVqE_9dYNhsobKI/s320/foto_1_bazinul_levantin_9674ad7e88.jpg" width="320" /></a><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Prăpastia dintre Germania şi Statele Unite se adânceste pe măsură ce trece
timpul. Cu toate că pozează într-o aliată fidelă a Washingtonului, serviciile
sale secrete furnizând informaţii NSA-ului, Germania, conducătoarea de facto a
Uniunii Europene devine tot mai nesupusă şi se aventurează în acţiuni economice
şi politice vădit antiamericane. Oferta financiară a consorţiilor germano-franceze
făcută la începutul anilor 2000 lui Sadam Hussein de a cota barilul produs pe
teritoriul sau în euro şi nu în dolari, se soldează cu invazia precipitată a
Iraqului şi înlăturarea de la putere a dictatorului iraqian. Evident, Germania
şi Franţa nu au participat la invazie, aşa cum au făcut în august 1990,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>dar asta nu a schimbat cu nimic
deznodământul. Nu a mai schimbat nimic nici faptul că mai intîi Anglia şi apoi
USA au recunoscut cu jumătate de gură că nu au prea fost găsite arme chimice în
palatele lui Sadam. Şi cu toate astea, barilul a rămas să se coteze tot în
dolari americani. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Iniţiativa construcţiei gazoductului Nabucco este o altă măsură menită să
destabilizeze piaţa de desfacere a gazelor ruseşti din Europa Centrală şi de
Est. Faptul că proiectul a început în 2002, iar construcţia sa efectivă a
început în 2008, demonstrează cu prisosinţă faptul că problema securităţii
energetice europene este văzută în mod diferit de către ţările europene.
Germania nu a susţinut iniţiativa şi avea şi de ce. Furnizorii azeri de gaze
naturale ai Europei, ar fi preferat alte companii de distribuţie, în locul celor
germane. Prin politici abile Statele Unite au reuşit la un moment dat să
coalizeze statele Europei de Est, mult mai proamericane decât cele din vestul
Europei, într-un efort comun de desprindere de furnizorul rus Gazprom. Dar aşa
cum Statele Unite au rezolvat fulgerător problema indisciplinatului Sadam
Husein, tot aşa de repede, Rusia a convins prin metode mai puţin ortodoxe
Azerbaidjanul să refuze furnizarea gazelor necesare operaţionalizării conductei
Nabucco. Pur şi simplu a invadat Georgia, ţară de tranzit şi devenită ostilă
Rusie, odată cu venirea la putere a lui Michail Saakashvili. În ciuda
promisiunilor de securitate (doar verbale, la un pahar de şampanie), şi de
sprijin pentru aderarea la Uniunea Europeană, nimeni nu a mişcat vreun deget
(în afară de declaraţii de presă). În cinci zile Rusia a invadat Georgia,
trupele sale ajungând până în suburbiile capitalei Tbilisi. De ce nu a făcut
Europa mai mult pentru Georgia? Pentru că Germania nu a vrut să facă mai mult.
De ce nu a făcut SUA mai mult pentru Georgia? Pentru că era implicată în două
războaie de uzură în Iraq şi Afghanistan şi nu îl putea susţine şi pe al
treilea. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Ce a învăţat Putin de la rivalii săi americani? Că atunci când îţi sunt
puse în pericol interesele, trebuie să ataci fulgerător şi să nu dai timpul
necesar coalizării forţelor ostile împotriva ta.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Manevra i-a ieşit lui Putin şi în cazul Crimeii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>De o bună bucată de vreme ne-am obişnuit să privim Rusia
ca pe o nouă ameninţare mondială. Rusia este văzută la fel de rău precum era
văzută Uniunea Sovietică în perioada postbelică. Dar Rusia este ea însăşi
înfricoşată de exacerbarea evenimentelor la care, fără doar şi poate, este nevoită
să ia parte. Este puţin probabil că Vladimir Putin nu îşi dă seama că economic,
Rusia, chiar în calitate de deţinătoare de imense resurse de hidrocarburi, este
în imposibil să poată susţine economic acţiuni militare de amploare. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Euromaidanul de la Kiev, mişcare de protest începută în
decembrie 2013, care a fost părut la început a fi o mişcare prodemocratică şi
antitotalitaristă, a sfârşit prin a deveni fructul otrăvit pe care uriaşul nu
îl poate înghiţi. Transferul puterii de la regimul prorus al al lui Yanukovitch
către forţele proeuropene şi proamericane, au făcut o breşă imensă în sistemul
de livrare al gazelor către Uniunea Europeană. Exponenţii democraţiei
ucrainiene şi de altfel cei mai îndârjiţi luptători împotriva fostului regim
Yanukovitch, s-au dovedit a fi<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>organizaţiile extremiste gen <i>Sectorul de Dreapta</i>, care s-au
declarat inclusiv antisemiţi, stârnind protestele Israelului, ale cărui sevicii
secrete (Mossad) s-au dovedit foarte active în înarmarea şi consilierea
revoluţionarilor de pe Euromaidan. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Ieşirea Ucrainei de pe orbita Rusiei, mai ales într-un
moment în care liderii de la Kremlin finalizau planul operaţional de integrare
a fostelor republici sovietice într-o nouă uniune euroasiatică, a reprezentat o
catastrofă pentru Rusia, din perspectiva geopolitică dar şi economică. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Economic, tăierea gazoductului care alimenta Europa pe
direcţia ucrainiană,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>şi care însemna
aproximativ 80% din gazul tranzitat spre vest de Gazprom, însemna un dezastru
economic total, motiv pentru care Rusia a fost nevoită să-şi caute cu
înfrigurare noi pieţe de desfacere spre Asia (China şi India), cu rezultate se
pare care încă se lasă aşteptate. Incapacitatea economică a Rusiei însemna
punerea pe butuci a proiectului Uniunii Vamale Euroasiatice, fiind cunoscut faptul
că proiectul ar fi înghiţit multe zeci de miliarde de dolari.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Geopolitic, pierderea portavionului Crimeea, reprezenta
un alt dezastru pe care Rusia nu şi-l putea permite într-un moment de răscruce
în relaţiile sale cu Statele Unite. Repunerea în discuţie de către americani a
tratatului de la Montreaux, care reglementează navigaţia în Marea Neagră şi
care declară această mare drept <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>“mare
închisă“ şi dă Turciei (stat membru NATO) puteri discreţionare pentru
strâmtoarea Bosforului, este un plus care s-ar fi adunat în ecuaţia geopolitică
a Mării Negre, diminuând şi mai mult influenţa Rusiei în această zonă. Iar
influenţa Rusiei în Marea Neagră asigură succesul unui gazoduct echivalent
pentru direcţia de tranzit ucrainiană</span><span style="font-family: Arial;">: </span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">gazoductul Southstream.
Proiectul însă s-a dovevedit prea scump (35-40 miliarde de dolari), în
condiţiile împingerii preţurilor hidrocarburilor către limita de jos, drept
pentru care a fost trecut în conservare, ulterior luîndu-se în considerare
varianta terestră a Turkish Streamului. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Invadarea Crimeii, printr-un blitzkrieg executat ca la
carte (mizându-se pe incapacitatea de decizie a factorilor responsabili NATO şi
UE), s-a dovedit soluţia de moment pentru păstrarea influenţei în zona Mării
Negre. Dar totodată a constituit şi motivul perfect pentru Statele Unite să
impună un embargou economic puternic Rusiei, mai eficient chiar decât tăierea
accesului gazelor ruseşti către Europa (deziderat care nu a fost posibil chiar
şi în condiţiile unor acţiuni militare de amploare chiar în zona conductelor de
tranzit).<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Blitzkriegul rus în Crimeea a coincis se pare, cu apariţia în Orientul
Mijlociu a unei organizaţii radicale formată din unirea Frontului Islamic
Al-Nousra (aripa siriană a Al-Quaeda) cu celulele Al-Quaeda din Iraq, formând
organizaţia teroristă Statul Islamic în Iraq şi Levant (ISIL), cunoscută şi ca
Statul Islamic în Iraq şi Siria (ISIS), condusă de cvasinecunoscutul Abu Bakr
al Baghdadi, care după declanşarea unui jihad crâncen în Siria şi Iraq, a
proclamat un califat islamic în zonele cucerite. Fostul deţinut în închisoarea
coaliţiei din Camp Bucca, Iraq, de altfel cunoscut ca un deţinut liniştit,
drept pentru care nu a mai fost considerat o ameninţare şi a fost eliberat, a
reuşit în scurt timp să organizeze o uriaşă armată de mercenari adunaţi din
lumea largă (inclusiv din Europa) şi să proclame un califat pe un
teritoriu<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>unde trăiesc aproximativ 8
milioane de oameni. Este de la sine înţeles că fondurile necesare punerii în
operă a acestor acţiuni au fost furnizate de cineva, într-un anumit scop.
Bănuiala cade acum pe serviciile secrete ruseşti, care se pare că au avut
scopul de a-i ţine ocupaţi pe americani în timp ce </span><span style="font-family: Arial;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>“omule</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">ţ</span><span style="font-family: Arial;">ii verzi” ocupau Crimeea. Nu mai miră pe nimeni că
numărul doi în ierarhia Statului Islamic a fost la un moment dat un fost membru
al serviciilor secrete georgiene, unul dintre fraţii Shishani, Omar, fost comandant
al unor formaţiuni speciale care au pus mari probleme trupelor ruse care
invadau în 2008 Georgia. Ulterior se pare că a fost arestat pentru insubordonare
şi deferit juastiţiei georgiene, iar şase ani mai târziu devine mâna dreaptă a
liderului Statului Islamic. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Se pare că a trecut între timp
de partea foştilor săi inamici, ruşii. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Sancţiunile economice nu au
fost privite cu ochi buni de către statele europene ale căror exporturi în
Rusia erau periclitate, iar fragila creştere economică a zonei europene intra
în stagnare. Germania, care pe faţă a fost de acord cu sancţiunile impuse
ruşilor de americani şi susţinute de aliaţii lor de nădejde britanicii şi
canadienii,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>a căutat în toată această
perioadă să acrediteze ideea neeficienţei lor şi mai ales a dat de înţeles că
renunţarea la ele şi încercarea de aplanare a conflictului pe cale diplomatică
(care s-a dovedit doar o cedare de teren în favoarea cererilor ruseşti - Minsk I şi II) ar
rezolva mult mai repede problema ucrainiană. Vestul Europei este dependent de
ruşi nu atât prin importurile de gaze naturale (40% din consum în cazul
Germaniei şi mult mai puţin în cazul Franţei) ci mai ales prin exportul de
tehnologie şi produse de înaltă tehnologie către Rusia (a se vedea cazul navelor Mistral,
care au lovit serios economia Franţei). </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Susţinerea cu jumătate de
gură a sancţiunilor împotriva Rusiei de către majoritatea statelor europene a
condos la un alt fenomen, menit să destabilizeze şi să pedepsească totodată
această atitudine: </span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">migraţia în masă a refugiaţilor din nordul Africii şi Orientul Mijlociu.
Este prima dată în istoria modernă când asistăm la un fenomen de o asemenea
magnitudine. </span><span lang="RO" style="font-family: Arial;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><span style="font-family: Arial;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Să fii prieten cu Rusia în condiţiile în care Rusia este
şi a fost dintotdeauna duşmanul de moarte al Statelor Unite echivalează cu a te
transforma automat în duşmanul Statelor Unite, pe principiul, cine nu e cu noi
este împotriva noastră. Cu toate eforturile Germaniei de a-şi arăta susţinerea
pentru acţiunile americane, Statele Unite nu cred în zâmbete şi nici în
lacrimi. Nu contează că eforturile de supravieţuire economică pe care le face
Germania (prin încercarea de conservare a nivelurilor exporturilor pe piaţa
rusească) şi odată cu ea, întreaga Uniune Europeană, Washingtonul îi arată cine
este şeful. Şi astfel explodează scandalul Volkswagen. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Numai cine nu vrea să vadă adevărul, poate crede că un soft care
măreşte numai de ochii testerului performanţele ecologice ale motoarelor
diesel instalate pe mşinile germane, şi care nu s-a defectat la sute de mii de
teste (poate milioane), se poate defecta din senin într-o emisiune cu profil
auto realizată în direct. Washingtonul ştie să lovească sub centură!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Germania şi întreaga
Europă este într-o situaţie foarte riscantă, de-a dreptul dificilă. Relaţia cu
Rusia este vitală din punct de vedere economic, iar o bună parte din statele
europene deja cer încetarea embargoului împotriva Rusiei. Sutele de mii de
migranţi care au invadat pur şi simplu Europa conduse către Germania de
zvonurile şi sumele de bani uriaşe cu care servicii atât de secrete încât
nimeni nu ştie de ce entitate aparţin, alimentează fenomenul. Ocuparea
Germaniei şi a întregii zone dezvoltate a Uniunii Europene este pe cale să se materializeze,
ducând la disensiuni şi dezbinare între est şi vest, făcând şi mai dificilă
canalizarea acţiunilor pe o direcţie unică. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Beneficiile de pe urma acestei invazii le culege de bună
seamă Rusia, care, aşa cum în primăvara lui 2014, în timpul invadării Crimeii a
profitat de acţiunile violente ale Statului Islamic (acţiuni dezlănţuite poate
chiar de ea, la fel cum în 1956, Uniunea Sovietică a ordonat lui Nasser să
provoace criza Canalului Suez pentru a avea mână liberă în Ungaria), tot la fel
în vara lui 2015 a profitat de invazie pentru a se asigura de imobilitatea
Europei în timpul acţiunilor militare pe care le-a început la sfârşitul lui
septembrie în Siria împotriva Statului Islamic.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Evident, împotriva terorismului Rusia luptă acasă la
terorişti, nu aşteaptă ca terorismul să ajungă la ea acasă. Asta a învăţat-o
tot de la SUA, care luptă împotriva terorismului în Afghanistan de vreo 14 ani.
Până la lupta împotriva terorismului, Rusia este decisă să îl păstreze la
putere pe Assad <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>deoarece Siria lui Assad
deţine împreună cu Israel, Cipru, şi Iordania, cele mai mari rezerve de gaze
descoperite de curând în Mediterana, rezerve care ar putea deveni o alternativă
la alimentarea cu gaze a Europei. Israelul s-a declarat gata să investească în
tehnologia necesară exploatării acestor rezerve şi să devină furnizorul
Europei, fapt care le dă fiori reci ruşilor de la Gazprom. Dar dacă ne uităm pe
hartă, vedem că oricum ar face, viitoarele conducte ale Israelului vor trece
prin Siria, sau prin apele sale teritoriale. Şi de parcă nu ar fi suficient,
Statele Unite au reuşit să-i convingă pe qatarioţi că nu ar fi rău să devină şi
ei furnizori ai Europei. O singură problemă au. Siria. Este aşezată rău, stă în
calea tuturor. Nu numai în calea Statului Islamic.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Primirea la Moscova a lui Bashar Al Assad spune lumii</span><span style="font-family: Arial;">: “vom fi acolo!”</span><span style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO"></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Odată cu implicarea Rusiei în războiul din Siria, toată lumea trece cu
vederea începutul normalizării situaţiei în sudul Ucrainei. Rusia nu mai vrea
să rupă o parte din Ucraina, aşa cum se presupunea cu un an în urmă. Rănile
sociale şi economice de acolo sunt atât de adânci încât nu mai e nevoie decât
de un scrutin democratic, pentru a confirma ceea ce deja se bănuieşte. Chiar supravegheat de OSCE. Pentru că şi ucrainienii
de naţionalitate rusă au drept de vot. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Cartea democraţiei începe să se joace şi în Moldova. Rusia nu se mai opune
unirii Transnistriei cu Republica Moldova, cu condiţia reprezentării demografice în
parlamentul de la Chişinău a transnistrenilor. Care vor avea parlamentari
trimişi acolo. Şi care se ştie cum vor vota, mai ales că acum, balanţa puterii
este foarte fragilă, forţele proruse sunt destul de aproape ca procentaj de
cele proeuropene. Şi în plus, în Chişinău este în plină desfăşurare un
rusomaidan în toată regula. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Se pare că domnul Putin a învăţat că puterea democraţiei este imensă şi
foarte ieftină. Cozi de topor găseşti oriunde gata de revoluţie. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Şi în fond, chiar şi Hitler a ajuns la putere tot prin alegeri democratice.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
</div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-69642066143469598762015-10-19T10:56:00.001-07:002015-10-19T10:57:07.041-07:00<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOW-i0Jfa-C8sghnvZsii3-ZbyxY-ZSPIEjqEg0imUuQYs-6rmFWmgr4mrUkPopi0LMWL01avBBLlk4nWVvT5MOv7DP11pG9JxSJuKXH2fkFz8LbqpiIjwoKXEFSI0ko2F82d3UJnYqKNy/s1600/969281_431858970273921_1974382327_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOW-i0Jfa-C8sghnvZsii3-ZbyxY-ZSPIEjqEg0imUuQYs-6rmFWmgr4mrUkPopi0LMWL01avBBLlk4nWVvT5MOv7DP11pG9JxSJuKXH2fkFz8LbqpiIjwoKXEFSI0ko2F82d3UJnYqKNy/s320/969281_431858970273921_1974382327_n.jpg" width="320" /></a></div>
By Cătălin BARBU<br />
https://www.facebook.com/CatalinsPhotography?fref=ts<br />
<br />Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-2115186601679933932015-09-25T12:20:00.001-07:002015-10-21T10:40:01.451-07:00BANII ALTOR OAMENI<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7ik-HfCfdfWgorISW9poxbg_FkkZdG-SvskbSViF09oCvZxfSD647lkzBxDGcluAK2vosy4v6pO9nJLE_Zzl-WbaBz8kPLtdfjQOmfdT8w2T-_wxoCWKUUu-hs4G3Q5Q3wu0PPBAhgabs/s1600/sfatulparintilor.ro-lucruri-second-hand-430x309.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="229" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7ik-HfCfdfWgorISW9poxbg_FkkZdG-SvskbSViF09oCvZxfSD647lkzBxDGcluAK2vosy4v6pO9nJLE_Zzl-WbaBz8kPLtdfjQOmfdT8w2T-_wxoCWKUUu-hs4G3Q5Q3wu0PPBAhgabs/s320/sfatulparintilor.ro-lucruri-second-hand-430x309.jpg" width="320" /></a></div>
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span style="font-family: Arial;">“</span></i><i><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Eu nu am extraordinar de mulţi bani. Eu am acces la
extraordinar de mulţi bani</span></i><i><span style="font-family: Arial;">”.</span></i><span style="font-family: Arial;"> </span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>(Ion Ţiriac, om de
afaceri)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Keynes, John Maynard, economist britanic de top, a rămas
în istorie nu numai prin doctrina care îi poartă numele, ci şi prin cuvintele: </span><span style="font-family: Arial;">“<i>Pe termen foarte lung, suntem to</i></span><i><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">ţi</span></i><i><span style="font-family: Arial;"> morţi”. </span></i><span style="font-family: Arial;">Cel
pu</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">ţi</span><span style="font-family: Arial;">n privinţa asta, Keynes avea dreptate. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Banii
noştri sunt gestionaţi de guverne. Prin băncile centrale, guvernele
administrează procesul de emitere al monedei. Având în vedere importanţa acestor
prerogative, este interesant de stiut că guvernele lumii nu dau nimănui
socoteală pentru modul cum administreaz</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">ă</span><span style="font-family: Arial;"> banii
noştri. Băncile centrale ale statelor aplică în domeniul monetar, politici atât
de secrete şi de învăluite în mister, încât devine tabu chiar şi simpla aluzie
la un control public sau o dezbatere publică a acestora. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Criza
financiară începută odată cu căderea băncii de investiţii Lehman Brothers
Holdings Inc. în 2008, a permanentizat depresiunea economică în care întreaga
lume s-a afundat, creându-se conceptul de “nou</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">ă ordine economică mondială”,
care se pare că înlocuieşte treptat efervescenţa financiară care a urmat
războiului rece încheiat în 1991, odată cu căderea Uniunii Sovietice. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În principiu, efervescenţa financiară începuse încă din
1971, odată cu declaraţia oficialilor Federal Reserve Bank, că pe viitor se va
renunţa la acoperirea în aur a monedei americane, care era considerată vinovată
pentru stagnarea economică a Statelor Unite. Odată cu eliminarea etalonului aur
în 1971 şi a anulării Acordului Smithsonian în 1974, Statele Unite ale Americii
şi odată cu ele, toate economiile care se raportau la dolar, au adoptat
doctrina Keynes, considerată la acea vreme cea mai liberală şi progresistă din
lume. În principiu,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>doctrina Keynes
stabileşte că moneda nu este necesar să fie considerată o marfă, ci ea poate fi
considerată o simplă unitate de măsură a valorii bunurilor materiale şi
serviciilor. În consecinţă, emiterea de monedă este un factor de progres, şi nu
ar trebui frânată de cutumele unei echivalări într-un metal preţios, deoarece
punerea la dispoziţia societăţii a sumelor de bani necesare investiţiilor în
noi capacităţi de producţie sau reluarea ciclului economic de către vechile
capacităţi de producţie, nu ar trebui frânată de existenţa sau inexistenţa unei
cantităţi oarecare a unei valori intrinseci (aurul). <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Teoria elaborată de Keynes se rezumă la faptul
că statul trebuie să întrebuințeze măsuri politico-fiscale și monetare, pentru
a slăbi efectele provocate de recesiuni si <i>boom</i>-uri. </span><span style="font-family: Arial;">În timpuri grele economia trebuie sprijinită printr-o
politică fiscală expansivă, pentru ca șomajul sa fie redus. În timpuri de
prosperitate trebuie reduse deficitele acumulate, prin economisiri crescute
(surplus saving). Fluctuațiile economiei ar putea fi astfel ameliorate</span>.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="mso-tab-count: 1;"> </span><span style="font-family: Arial;">Doctrina
keynesiană sună bine şi a fost îmbrăţişată de toate guvernele care se consideră
liberale şi progresiste. S-a calculat chiar că, pentru Statele Unite, o
inflaţie de 5 sau 6 procente pe an este un factorul de progress de care
economia americană are nevoie pentru a se dezvolta stabil.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Să
fie oare chiar aşa de simplu?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Oricum,
în ziua de azi, toate guvernele au îmbrăţişat doctrina keynesiană şi au preluat
în totalitate controlul producţiei de monedă şi controlul dirijării acesteia în
funcţie de interesele lor, fără a da socoteală societăţii civile de acţiunile
lor. De ce este at</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">ât de important controlul emiterii de monedă? </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Să începem cu începutul şi să luăm exemplul unui
administrator de societate comercială (capacitate de producţie). Pentru a-şi
relua ciclul de producţie în cadrul societăţii pe care o administrează, el
trebuie să achiziţioneze bunurile materiale destinate producţiei viitoare
(materii prime şi eventual tehnologie). Doar în cazul cel mai fericit, antreprenorul
nostru ar putea să achiziţioneze aceste bunuri necesare reluării ciclului de
producţie din profitul pe care l-a obţinut în urma activităţii pe care o
desfăşoară. În majoritatea covârşitoare a cazurilor, antreprenorii
achiziţionează bunurile materiale destinate reluării ciclului de producţie,
prin intermediul creditului. În orice economie sănătoasă, rolul băncilor este
de a colecta banii populaţiei în depozite bancare şi repunerea lor în
circulaţie sub formă de credite, în vederea achiziţionării de către
antreprenori a bunurilor materiale destinate reluării ciclului de producţie,
sau pentru noi investiţii în dezvoltarea capacităţilor de producţie existente
sau de dezvoltare a unor noi capacităţi (creditul investiţional). Evident şi
creditul de consum are rolul său în acest circuit al banilor în societate, dar
întotdeauna el are o pondere mai mică. Deci, în concluzie, în economiile
construite pe baze sănătoase, populaţia, prin economisire, transferă către
debitorii băncilor puterea sa de cumpărare, permiţându-le acestora să
achiziţioneze bunuri şi servicii destinate producţiei viitoare. Cantitatea
creditului care e posibil să fie oferit pieţei de către populaţie prin
intermediul instituţiilor bancare, este strict limitat de cantitatea
economiilor realizate de populaţie. În acest fel, nivelul producţiei realizate
de către capacităţile de producţie este exprimat în funcţie de nivelul
economisirii realizate de populaţie. Cu alte cuvinte, populaţia stabileşte
cantitatea viitoare de bunuri şi servicii pe care o va absorbi. Care este
indicatorul care stabileşte nivelul economisirii realizate de populaţie? <i>Rata
dobânzii</i>. Cu cât rata dobânzii este mai mare, cu atât semnalul pentru
populaţie este de a economisi<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>mai mult,
deci de a pune la dispoziţia antreprenorilor sume mai mari care vor fi folosite
pentru niveluri ale producţiei mai ridicate. În acest caz este clar că
populaţia va reuşi să absoarbă acest nivel crescut de bunuri şi servicii, deci
capacităţile de producţie care le produc vor funcţiona fără a-şi pune problema
resurselor necesare reluării ciclului de producţie. În cazul în care rata
dobânzii scade, semnalul dat pieţei este că piaţa este suprasaturată de produse
şi servicii, deci este cazul ca antreprenorii să ia în considerare o ajustare a
planurilor de producţie viitoare. Rata dobânzii acţionează ca un indicator
cheie după care se poate ajusta întreaga activitate economică a societăţii.
Pentru ca rata dobânzii să poată îndeplini acest rol, este necesar ca ea să fie
stabilită nu prin măsuri administrative discreţionare cum se întâmplă acum, ci
printr-o negociere liberă cerere-ofertă între actorii pieţei financiare
(populaţie, bănci, antreprenori). </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Guvernele au însă o altă versiune asupra dinamicii pieţei
financiare. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Ludwig von Mises, în a sa <i>Interpretare inflaţionistă a
istoriei, </i>ne dă răspunsul la intrebarea „ce se întâmplă cu banii noştri”. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Pentru că o circulaţie naturală a capitalurilor în
societate în felul în care am arătat mai sus duce la restricţionarea cantităţii
de monedă pusă la dispoziţia finanţatorilor economici (instituţiile bancare),
aceştia au creat un concept nou de credit, numit <i>creditul de circulaţie</i>,
văzut la început ca un adjuvant al <i>creditului real</i>, menit să
impulsioneze, în perioade economice dificile investiţiile şi odată cu ele,
ieşirea economiei din recesiune. Creditul de circulaţie este prezentat ca un
medicament cu care economiştii pot trata recesiunile economice. Şi chiar aşa ar
fi, dacă oficialii guvernamentali nu ar fi sesizat potenţialul financiar al
acestui tip de credit.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6svY8irKkH4xSV932S080mSoK32mN5tDfV9bZUIuQ-D4Vj5mIMzVAAHt5f8tH0rydR7aXjdj3MQdLPYtkt8_nlqU-iLiIsWH7I3IcljBUzTOTOjuOGgM3SrjokTiD1JXVtObl7PiitzGm/s1600/marketing-strategy-win-new-clients1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6svY8irKkH4xSV932S080mSoK32mN5tDfV9bZUIuQ-D4Vj5mIMzVAAHt5f8tH0rydR7aXjdj3MQdLPYtkt8_nlqU-iLiIsWH7I3IcljBUzTOTOjuOGgM3SrjokTiD1JXVtObl7PiitzGm/s320/marketing-strategy-win-new-clients1.jpg" width="249" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Ce este creditul de
circulaţie?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Creditul de circulaţie este acel tip de credit acordat
din fonduri bancare special create în acest scop care sunt de fapt bani creaţi
din nimic, monedă tipărită la comandă, fără o valoare intrinsecă, dar care
conferă valoare tranzacţiilor economice efectuate cu ea. Una din
caracteristicile de bază ale unui împrumut, este acela că valoarea cedată de
creditor debitorului nu ma poate fi folosită de creditor până la returnarea
sumei împrumutate. Dar acest tip de credit, de circulaţie, face ca această
caracteristică crucială a creditului să fie anulată, sub lozincile promovate de
către adepţii doctrinei keynesiene care o declară ca fiind mult mai liberală şi
generatoare de progres, chiar dacă ea crează cele mai bune auspicii pentru
apariţia banilor discreţionari (fiat money), bani pe care noi îi folosim având
încredere în autoritatea emitentă, încredere care este din ce în ce mai
discutabilă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Să luăm acelaşi exemplu, al antreprenorului care conduce
o capacitate de producţie. Pentru reluarea ciclului de producţie el este nevoit
să achiziţioneze bunuri materiale şi servicii, drept pentru care apelează la un
credit. Dar banca cu care lucrează, nu se mai bazează de mult pe depozitele
atrase de la populaţie pentru a fi acordate drept împrumuturi antreprenorilor
care trebuie să-şi reia ciclul de producţie, sau să facă noi investiţii, în noi
capacităţi de producţie. Banca se bazează acum pe fiat money, bani tipăriţi în
mod discreţionar de către autoritatea centrală emitentă. Aceşti bani, fără
nicio acoperire, sunt acordaţi sub formă de împrumut antreprenorului nostru
pentru reluarea ciclului de producţie. Cum nevoia de dezvoltare a societăţii
generează uşor foame de monedă, aceasta este pur şi simpplu tipărită şi
eliberată în piaţă sub formă de împrumuturi. Dar<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>din acest lanţ este eliminată veriga
principală şi anume consumatorul de bunuri şi servicii care are şi calitatea de
economisitor. Este actorul cel mai important, dar cu toate astea el este
eliminat şi meciul economic se joacă numai intre instituţia bancară şi
consumatorul de credit (antreprenorul). Nemaifiind importantă cantitatea de
monedă economisită de populaţie, banca centrală este în măsură să scadă
dobânzile cheie la împrumuturi şi în consecinţă banii devin foarte ieftini şi
uşor de procurat (creditul este acordat mult mai uşor, având în vedere
dobânzile în scădere). Antreprenorul nostru este tentat să ia credit din ce în
ce mai mult, pentru reluarea ciclului de producţie dar şi pentru dezvoltarea
afacerii sale. Rata în scădere a dobânzii pare soluţia succesului pentru el,
dar de fapt, el nu vede realitatea. Nu vede realitatea deoarece este indus în
eroare de singurul indicator capabil să îi spună cât anume să investească
pentru a rămâne profitabil. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Să vedem ce se întâmplă cu adevărat în economia reală. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Rata scăzută a dobânzii facilitează creditarea, iar
creditarea în exces creează pe moment o falsă senzaţie de prosperitate.
Antreprenorul având acces la credit ieftin investeşte în afacerea sa, creând
bunuri materiale în exces. Dar aceste bunuri materiale sunt create cu fiat
money, bani care nu au nicio legătură cu performanţa economică şi care
generează doar inflaţie. Inflaţia însă este declarată un rău necesar de către
planificatorii economici ai băncilor centrale emitente de monedă şi privită ca
pe un factor de progres economic. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Nici pe departe nu este aşa. Murray Rothbard a analizat inflaţia în
articolul “Ce le-a făcut statul banilor noştri?” el spune că mărimea cantităţii
de monedă aflată în circulaţie este factorul care influenţează nivelul
producţiei de bunuri de consum şi în acelaşi timp, nivelul investiţiilor în noi
capacităţi de producţie ale acelor bunuri materiale. Cu alte cuvinte,
cantitatea de monedă în exces face ca accesul la ea să fie foarte facil (evident,
moneda aici se comportă ca orice bun material care în exces fiind, devine
accesibil unui număr tot mai mare de oameni), la acest fapt contribuind şi
nivelul ratei dobânzii menţinut în mod administrativ foarte jos, drept pentru
care, antreprenorul nostru, indus în eroare de indicatorul care ar fi trebuit
să-l atenţioneze asupra profitabilităţii investiţiilor sale, face greşeala să
producă bunuri pe care piaţa nu i le mai poate absorbi. Cantitatea de monedă în
exces creează inflaţie, şi se cunoaşte faptul că inflaţia este fenomenul
economic care ruinează capacitatea de cumpărare a populaţiei. Adepţii
keynesianismului îşi motivează acceptarea puseurilor inflaţioniste mai mici sau
mai mari prin faptul că inflaţia, pe deoparte stimulează exporturile (deci stimulează
intrarea de valută forte din afara pieţei naţionale), iar pe de altă parte nici
măcar nu e un fenomen dăunător puterii de cumpărare a populaţiei, deoarece sub
presiunea sindicală sau prin negociere, salariile cresc şi ele şi deci apare un
efect de contrabalansare. Cele două interpretări ale inflaţiei sunt total
false, deoarece inflaţia stimulează într-adevăr exporturile, dar în dauna
performanţei economice, companiile nemaifiind interesate să devină performante
dacă reuşesc să suplinească masta prin fenomenul inflaţionist, iar în privinţa
creşterilor salariale şi a celorlalte venituri ale populaţiei, acestea cresc
întotdeauna mult mai încet decît preţurile, drept pentru care putem privi
inflaţia de fapt ca pe o redistribuire a capitalurilor, de la segmentul
defavorizat al populaţiei (cel cu venituri fixe – salariaţi, pensionari) către
către segmentul privilegiat al populaţiei (cei care câştigă din inflaţie, sau
cel puţin nu pierd). </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Dar dacă ne întoarcem la antreprenorul nostru, el deja a accesat o mare
cantitate de monedă, iar euforia economică îl îndeamnă la investiţii mult mai
mari decât ar trebui să le facă. El este lipsit aşa cum am spus de indicatorul
numit rata dobânzii stabilită prin liberă negociere între instituţiile bancare
şi populaţia care este aşteptată săeconomisească. Indicatorul rata dobânzii
este acum stabilit de câtre banca centrală la birou şi singurul criteriu în
stabilirea sa este atragerea de debitori care vor genera în viitor plusvaloare
prin plata dobânzii la creditele acordate. Deci rata dobânzii este stabilită de banca
centrală care chiar o doreşte din ce în ce mai mică (chiar dacă pe termen scurt pare că
banca pierde, pe termen lung, prin mărirea volumului de credite, ea va
câştiga). Populaţia pare că nu mai are niciun cuvânt de spus în toată această
ecuaţie. Dar cuvântul populaţiei este de fapt cel de pe urmă, deoarece lipsită
de sumele de bani necesare achiziţionării bunurilor produse în exces de către
antreprenorul nostru, acestea vor deveni greu vandabile şi mai apoi,
nevandabile. În acest moment apare bula economică ce duce direct la criza
financiară ( a se vedea bula imobiliară care a dat startul crizei economice
începută în anul 2008). </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Vlad Topan explică foarte sintetic fenomenul inflaţiei şi felul în care ea
afectează veniturile populaţiei</span><span style="font-family: Arial;">:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">“<i>Primii recipienţi ai
cantităţii suplimentare de bani beneficiază de preţuri nemodificate încă
(relativ mai mici); pe măsură ce aceşti bani suplimentari se diseminează în
economie (împingând preţurile în sus), situaţia se răstoarnă astfel încât
ultimii recipienţi se confruntă cu preţurile deja mărite, în condiţiile în care
veniturile lor nu au crescut pe măsură (sau chiar deloc). Este, deci, clar că
acest lucru are drept consecinţă imediată şi fundamentală redistribuţia
veniturilor dinspre cei care intră ultimii în posesia cantităţii suplimentare
de bani înspre cei care intră primii. Și este totodată de la sine înţeles
că, deşi efectul de redistribuire al inflaţiei se produce oricum (independent
de voinţa şi/sau ştiinţa iniţiatorilor), totuşi el invită – şi istoria
ilustrează cu prisosinţă acest lucru – la utilizarea lui controlată şi
direcţionată. Cu alte cuvinte, ”...statul nu creează prosperitate şi
cumsecădenie, ci doar redistribuie – interesat – avuţia produsă în sfera
privată şi creează condiţii propice de manifestare pentru caracterele precare”</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Guvernul este responsabil pentru starea de sănătate a economiei naţionale
şi în loc să stopeze emiterea de monedă în exces şi fără acoperire, el de fapt
o încurajează. De ce? Este modul cel mai simplu de a-şi achita obligaţiile de
plată. Guvernul se împrumută şi el, deoarece are obligaţii de plată pe care nu
le poate ocoli, iar faptul că filozofia bugetară a tuturor guvernelor din lume
este bazată pe conceptul de deficit bugetar şi nu pe excedent bugetar, nu face
decât să împingă spirala inflaţiei spre infinit. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">După ce antreprenorul nostru şi-a dat seama că efervescenţa creditării nu
îi aduce nici pe departe prosperitatea la care a visat, ci mai rău, capacitatea
sa de producţie lucrează pe stoc, produsele sale nemaifiind cumpărate de către
populaţia ale căror salarii nu pot ţine cu niciun chip pasul cu preţurile, el
reacţionează, concediind o parte din personalul companiei sale. Rezulatatul
este că, cu toate că populaţia nu îşi mai permite să cumpere produsele de pe
piaţă, şomajul accentuează şi mai mult acest efect, împingând economia de la
inflaţie către sora sa mult mai perversă – deflaţia, care din păcate este
alimentată chiar de către indicatorul care ar trebui să menţină pe linia de
plutire o economie sănătoasă – rata dobânzii (din ce în ce mai scăzută). </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Finalul este previzibil, antreprenorul îşi închide capacitatea de
producţie, personalul este concediat în întregime, astfel încât, capacitatea de
absorbţie a bunurilor şi serviciilor de pe piaţă tinde către zero.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><span style="font-family: Arial;">“<i>Pe termen foarte lung, suntem to</i></span><i><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">ţi</span></i><i><span style="font-family: Arial;"> morţi”. </span></i><span style="font-family: Arial;">(</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Keynes, John Maynard)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Nici nu ştia, câtă dreptate avea...</span></div>
<br />Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-21157544660597382452015-09-08T13:20:00.001-07:002015-09-10T11:16:24.983-07:00AURUL STATULUI ISLAMIC<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhCJAE90vikPhTZkbNkhgT3iWu-EFwlg3NYrpWy6-K5YES2vfWJnY1Il8V66E-ZwqlERN4lLWy15Lc20_gaE9q2hOhkfmJwEpGSgSqP93uZOtBrKjtzn1iDDsP1bZSG_CYxrbv_2t3Gjz6/s1600/clip_image001.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="176" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhCJAE90vikPhTZkbNkhgT3iWu-EFwlg3NYrpWy6-K5YES2vfWJnY1Il8V66E-ZwqlERN4lLWy15Lc20_gaE9q2hOhkfmJwEpGSgSqP93uZOtBrKjtzn1iDDsP1bZSG_CYxrbv_2t3Gjz6/s320/clip_image001.jpg" width="320" /></a></div>
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">În 29 august, al Hayat,
serviciul de media al grupării jihadiste Statul Islamic, a anunţat într-o
înregistrare de o oră, că a fost introdusă o nouă monedă care va circula în
teritoriile controlate de trupele sale. Aceasta este <b><i>dinarul de aur</i></b>,
care are menirea de a înlocui dolarii americani pentru a scăpa astfel de sub
sclavia Federal Reserve Bank (Fed).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><a href="http://www.bloomberg.com/news/articles/2015-08-29/islamic-state-finds-gold-coins-are-a-steal-as-throwback-currency">http://www.bloomberg.com/news/articles/2015-08-29/islamic-state-finds-gold-coins-are-a-steal-as-throwback-currency</a>
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Dinarul de aur al Statului Islamic va cântări 4,25 grame
de aur pur, de 21 de carate, iar moneda de 5 dinari va cântări dublu. Valoarea
unui dinar de aur a fost fixată la 139 de dolari americani. În paralel cu
monedele de aur, vor fi emise şi <i>dirhami de argint şi de aramă</i>, în
calitate de subdiviziuni, dar din înregistrarea difuzată, nu a reieşit clar
care va fi valoarea acestor monede. În înregistrarea difuzată de al Hayat în
data de 29 august, se mai specifică şi faptul că petrolul va fi vândut de acum
înainte numai pe aur. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Nu există încă
informaţii despre rata de schimb.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Deşi fusese anunţată încă din noiembrie 2014, emiterea de
monedă părea a fi ultima grijă a califului Abu Bakr al Baghdadi, şeful suprem
al organizaţiei, mai ales că în ultima vreme, luptătorii Statului Islamic au
suferit înfrângeri în războiul pe care-l duc în Siria şi Iraq. Şi totuşi,
emiterea de monedă a început.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Economistul iraqian Basim Jameel, consideră că emiterea
de monedă în acest moment este o încercare de creştere a moralului luptătorilor
Statului Islamic, într-o perioadă în care au fost înregistrate înfrângeri în
bătălii importante, inclusiv pierderea oraşului Tikrit în luna martie. Jameel
susţine că dinarii de aur vor fi respinşi de către populaţia care trăieşte sub
autortatea Statului Islamic (aproximativ 8 milioane de locuitori) şi nimeni nu
va avea încredere în această monedă. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Purtătorii de cuvânt ai organizaţiei susţin că emiterea
de monede din aur se raportează la vechile valori ale islamului, prima monedă islamistă
fiind introdusă în 696 dHr, de califul Imperiului Islamic <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Abd al Malik ibn Marwan. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Întrebarea care se pune este de ce a ales Statul Islamic
sa bată o monedă acum, în plin război, şi mai ales de ce o monedă din aur. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Principala sursă de venituri pentru Statul Islamic este
extragerea şi vânzarea petrolului din zonele aflate sub influenţa sa. Se
estimează că organizaţia deţine şapte zăcăminte şi două rafinării în nordul
Iraqului şi alte şase zăcăminte în Siria. Petrolul este pentru statul Islamic
principala sursă de venituri pentru finanţarea războiului dus împotriva
regimurilor iraqian şi sirian. O altă sursă de venituri sunt taxele impuse
locuitorilor zonelor ocupate. În momentul ocupării zonelor petroliere, acestea
erau funcţionale, astfel încât, organizaţia nu a trebuit să investească nimic
pentru extracţie. Petrolul este vândut unor intermediari din zonă, cu preţuri
între 25 şi 36 de dolari, iar aceştia îl revând pe piaţa neagră. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Operaţiunile militare ale Statului Islamic depind de preţul petrolului. Şi nu
sunt singurii care depind de preţul petrolului. Dar sunt singurii care îşi
finanţează exclusiv operaţiunile militare din petrol vândut pe piaţa neagră.
Iar pe piaţa neagră, preţul este chiar şi mai scăzut decât pe burse. Liderii
Statului Islamic sunt prinşi în cleştele războiului mut al preţului petrolului
purtat între americani şi ruşi, care ameninţă să fie un război de durată.
Nimeni nu poate avansa o dată precisă sau aproximativă când preţul petrolului
va creşte din nou pe burse. Producătorii de petrol din Orientul Mijlociu au
anunţat că pot rezista la un preţ de aproximativ 40 de dolari
pe baril chiar şi trei ani, fără probleme. Venezuela, o ţară producătoare de petrol care se află în dificultate, caută cu disperare soluţii şi
speră să le găsească în China, care a promis un credit de 10 miliarde de euro.
Rusia, lasă la o parte aerele de mare putere şi priveşte cu speranţă tot spre
China. Speră că gazoductul care din 2018 va lega Siberia de nordul Chinei să-i
salveze exporturile de hidrocarburi, printr-un contract gigantic. Dar China nu
se grăbeşte, deoarece ştie că se poate mai mult. Este posibil ca preţul petrolului să mai
scadă. Până unde? Se ştie că preţul de extracţie al barilului în zona Golfului
este de aproximativ 16 dolari. Deci speranţele pentru un preţ mai mic sunt
întemeiate. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Pentru a continua războiul, Statul Islamic trebuie să vândă petrol. Şi nu
puţin. O dată cu scăderea preţului, Statul Islamic trebuie să mărească
producţia pentru a contrabalansa pierderile. Dar, cu toate că preţul este
scăzut, Statul Islamic mai are cheltuieli şi cu camuflarea vânzărilor care sunt
considerate ilegale de către comunitatea internaţională şi deci banate
(interzise). </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Liderii <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Statului Islamic ştiau că se
va ajunge aici. Au învăţat din experienţa ruşilor (doar proştii învaţă din
propria experienţă), că simplul fapt de a deţine petrol, nu te face bogat decât
dacă deţii şi controlul monedei în care se face tranzacţia cu petrol. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Contolul monedei în care se fac tranzacţiile cu petrol (cel mai comun
produs din lume, deoarece îl găsim pe toate meridianele şi latitudinile) îl
deţin Statele Unite ale Americii. De fapt, SUA deţin controlul tuturor
tranzacţiilor comerciale care se fac în întreaga lume, deoarece dolarul american
a fost impus ca monedă de referinţă mondială la Conferinţa Monetară de la
Brenton Woods din 1948. Iniţial, se propusese ca monedă forte internaţională, o
nouă monedă, numită <i>unitas</i>.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Dar
ar fi fost greu de stabilit cine o va gestiona şi ce areal va influenţa. S-a
renunţat la unitas şi s-a ales dolarul american. Era normal să se întâmple aşa.
Era o monedă gestionată de cea mai stabilă şi mai dinamică economie a lumii în
acel moment. Şi se pare că aşa a şi rămas. Când două state diferite doresc să
încheie o tranzacţie, în ce monedă o încheie? Într-o monedă stabilă, gestionată
de o economie stabilă.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Astfel se evită
neîncrederea generată de teama că odată încheiată tranzacţia în moneda unuia
dintre state, acesta îşi va devaloriza moneda astfel încât valoarea datoriei de
returnat să fie diminuată. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Sistemul monetar actual dă, din păcate mână liberă guvernelor să manevreze
masa monetară în propriul interes, folosind inflaţia ca pe un mijloc de
finanţare a datoriilor statului. Interpretarea inflaţionistă a evoluţiei
economice mondiale, a făcut ca economişti de top să justifice mărirea periodică
a masei monetare existente la un moment dat pe un teritoriu ca fiind o
necesitate de dezvoltare şi nu o suprataxare a populaţiei respective. O
doctrină destul de răspândită afirmă că reducerea progresivă a puterii de
cumpărare a unităţii monetare ar fi jucat un rol decisiv în evoluţia societăţii
omeneşti. Cu alte cuvinte numai excesul de monedă împinge economia la
investiţii şi dezvoltare economică, pe când limitarea cantităţii de monedă
frânează investiţiile. (Lord Keynes) <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Adevărat şi fals totodată. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Pentru a-şi afirma statalitatea (demonstrând totodată că este şi o
structură centralizată), dar şi pentru a da un plus de încredere luptătorilor
săi, Statul Islamic a hotărât să emită monedă proprie. Este o măsură radicală
pentru o organizaţie care nu controlează o economie în adevăratul sens al
cuvântului, ci doar o moştenire economică extrem de fragmentată preluată de la
statele de la care au capturat teritorii. O monedă proprie va da senzaţia de
suveranitate şi control al teritoriului, pe care organizaţia va trebui să-l
stabilizeze economic. Dacă politic şi social, stabilizarea unui teritoriu
cucerit este posibilă prin forţă şi ameninţarea cu forţă, din punct de vedere
economic, stabilizarea prin forţă nu poate fi luată în discuţie. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Dar Statul Islamic ar fi putut să emită o monedă pe suport de hârtie, care
ar fi fost mult mai ieftin de produs şi mult mai uşor de manevrat din punct de
vedere al parităţii cu celelalte monede şi chiar cu dolarul. Totuşi, moneda pe
suport de hârtie are nevoie de ceva ce nici ameninţările cu decapitarea, nici
perceptele Coranului nu pot da. Moneda pe suport de hârtie are nevoie de <i>încredere</i>.
Încrederea celui care o acceptă ca mijloc de plată pentru bunuri şi servicii.
Atunci când primeşti un bilet de bancă, ai încredere în emitentul biletului că
garantează faptul că valoarea bunului sau serviciului pe care tu îl vinzi
(înstrăinezi) se va conserva până când la rândul tău, tu vei schimba biletul de
bancă pe un alt bun sau serviciu. Emitentul biletului de bancă garantează că
valoarea virtuală pe care tu o împătureşti în portofelul tău are caracter
de unicitate, adică aceea că acea valoare nu mai poată fi utilizată de altcineva. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Mai mult decât atât, paritatea cu celelalte monede ar fi fost atât de greu
de stabilit, încât, este evident că noua monedă ar fi creat un haos şi mai mare
decât dacă nu ar fi emisă niciodată. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Utilizarea etalonului putere de cumpărare în stabilirea unui curs de schimb
flotant, cu o principală valută internaţională (de regulă dolarul american), ar
presupune stabilirea cantităţii de bunuri şi servicii care ar putea fi
cumpărate la un moment dat cu o unitate monetară. Puterea de cumpărare a
monedei depinde de nivelul preţurilor, nivelul produsului intern brut, nivelul
productivităţii şi alţi câţiva indicatori economici. Într-o zonă devastată de
război, aceşti indicatori sunt atât de volatili, încât este puţin probabil că
ar putea fi făcute calcule cât de cât exacte. Iar ulterior, devalorizarea
accentuată a monedei ar fi inevitabilă, în condiţiile în care finanţarea
cheltuielilor Statului Islamic, bazate preponderent pe vânzările de
petrol,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>ar fi îngreunată de scăderea
preţului petrolului, iar productivitatea macroeconomică, ar tinde abrupt către
zero. Devalorizarea monedei ar echivala clar cu un fiasco al unei monede cu
baze neclare, susţinută de o productivitate economică zero şi garantată de
instituţiile unui stat nou creat, dar nerecunoscut de nimeni,
supertotalitarist, care nu s-a remarcat niciodată prin performanţă economică,
ci doar printr-un absolutism demn de evul mediu timpuriu. Nimeni nu ar accepta
o astfel de monedă, iar dacă va fi impusă prin metode punitive, nu ar face
decât să creeze o piaţă neagră prosperă a celorlalte valute în circulaţie.
(după modelul pieţelor negre valutare existente în toată zona socialistă a
Europei de până în anul 1989). </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Folosirea unui curs de schimb fix faţă de o altă valută forte, metodă care
şi-a demonstrat ineficienţa şi în general nu se mai foloseşte, (s-a folosit în
Europa socialistă până la începutul anilor 90 când a fost abandonată în
favoarea cursului flotant) ar duce în scurt timp fie la respingerea
monedei Statului Islamic în cazul în care circulaţia altor valute nu ar fi
interzisă în mod expres, sau la dispariţia bunurilor şi serviciilor şi apariţia
unei pieţe negre cel puţin a bunurilor de larg consum (cu preţuri exagerate),
în cazul în care irculaţia altor valute ar fi prohibită. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Cum ar putea Statul Islamic să garanteze noua monedă?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Deocamdată, Statul Islamic nu poate garanta nimic.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Se părea că singura lor soluţie este să utilizeze în continuare, valuta
forte care poate garanta justeţea tranzacţiilor de bunuri şi servicii, dolarul
american, moneda duşmanului de moarte, pe care Statul Islamic încearcă să-l
satanizeze cu orice preţ. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Până în momentul în care, în 1971, Federeal Reserve Bank a anunţat că
renunţă la acoperirea în aur a dolarului american şi la abandonarea Acordului
Smithsonian în 1974, masa monetară a tuturor statelor din lume era garantată cu
o cantitate de aur. Cu alte cuvinte, de facto, aurul era moneda în sine, şi nu
biletul de bancă, care a fost emis pentru uşurarea manevrării masei monetare,
dar şi pentru garantarea de către o autoritate a faptului că monedele de aur
aflat în circulaţie nu sunt falsificate. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Reîntoarcerea la moneda de aur a evului mediu a fost răspunsul la
întrebarea “<i>cum poate fi emisă o monedă cu ceva sorţi de supravieţuire în
condiţiile economice deloc favorabile pe care le oferă Statul Islamic în
teritoriul pe care îl controlează</i>”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Cum informaţiile parvenite de pe teritoriul controlat de către organizaţia
teroristă nu pot fi suficient verificate, nu se ştie cu exactitate ce cantitate
de aur au reuşit să captureze teroriştii, astfel încât să poată acoperi în
totalitate numărul de tranzacţii existente în teritoriul ocupat. Se pare că
totuşi în băncile iraqiene existau cantităţi suficient de mari de aur care
capturate fiind, pot fi transformate în monedă. Economistul iraqian Basim
Jameel consideră că noua monedă va fi respinsă de către populaţie. Probabil că
Jameel se înşală, aurul este totuşi aur şi valorează ceva pe piaţa liberă, şi nu
tocmai puţin. Populaţia va accepta noul dinar din aur, iar acesta sigur va
circula alături de dolarul american, dacă acesta nu va fi interzis. Pentru
început, mai mult ca sigur dolarul nu va fi interzis, mai ales că nu este sigur
dacă noua monedă din aur a Statului Islamic va putea acoperi cantitativ toată
economia teritoriului ocupat. Oricum, anunţul că petrolul pe care organizaţia
îl va vinde, se va tranzacţiona numai pe lingouri de aur, va face cu siguranţă
să crească volumul de aur intart în posesia lor. Vânzarea petrolului contra
lingouri de aur, va avea avantajul că preţul petrolului, nemairaportându-se la
dolarul american, va avea o stabilitate mai mare, având în vedere că preţul
aurului este mai greu de influenţat de simpla mărire sau micşorare a cantităţii
de marfă tranzacţionată. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Rămâne de văzut dacă emiterea de dinari din aur de către Statul Islamic, va
aduce beneficii sau deservicii organizaţiei. Cum singurul produs de export al
teroriştilor este petrolul, iar petrolul, în ultima vreme şi-a pierdut mult din
valoare datorită măririi cantităţilor oferite spre vânzare (preţul petrolului
nu se stabileşte într-un birou), chiar dacă acesta va fi tranzacţionat pentru
lingouri, preţul va fi raportat oricum tot la dolar, iar acesta va fi tot mic.
Beneficiile pentru terorişti ar veni doar dacă aurul îşi va creşte valoarea,
iar cum aurul la nivel mondial este un metal de refugiu, preţul său va creşte
doar în momente de instabilitate economică sau socio-politică. Invazia de
migranţi (posibil sosiţi la pachet cu agenţi terorişti) în Europa, poate
constitui într-adevăr un moment de mare instabilitate. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Şi este posibil ca preţul aurului să crească.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-50362162972369951602015-08-24T12:26:00.000-07:002015-08-24T12:26:13.734-07:00INVADERS<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjuBQoZCtFu3J2lrlxguPv03xw1a4dqUerEIWcbsCJAK28b08eRbK-ZClxyj2m1SwzxZTp8718QspEtdu68qWpX5V3rgvWelMs5XtySVt7ZVfMTiV6IyUUlEyMkgvyOHxqw7-2UoUYTVkRz/s1600/th.jpeg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjuBQoZCtFu3J2lrlxguPv03xw1a4dqUerEIWcbsCJAK28b08eRbK-ZClxyj2m1SwzxZTp8718QspEtdu68qWpX5V3rgvWelMs5XtySVt7ZVfMTiV6IyUUlEyMkgvyOHxqw7-2UoUYTVkRz/s1600/th.jpeg" /></a></div>
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if !mso]><img src="//img2.blogblog.com/img/video_object.png" style="background-color: #b2b2b2; " class="BLOGGER-object-element tr_noresize tr_placeholder" id="ieooui" data-original-id="ieooui" />
<style>
st1\:*{behavior:url(#ieooui) }
</style>
<![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-family: Arial;">1. </span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Omul
este un animal migrator. </span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">În preistorie, fiind vânător-culegător, urma turmele de
animale care migrau în căutarea hranei. Cu toate că în timp, el a devenit
agricultor, deci sedentar, gena migraţiei i-a rămas adânc întipărită în ADN,
drept pentru care omul a continuat să migreze din zonele cu demografie
explozivă şi prin urmare subdezvoltate economic, spre zonele care beneficiau de
resurse suficiente. Se ştie că Imperiul Roman, cel mai longeviv imperiu pe care
l-a cunoscut umanitatea, a căzut sub loviturile din ce în ce mai puternice ale
popoarelor migratoare. Iar romanii nu erau nci pe departe un popor tolerant.
Din contră, erau un neam inteligent şi sălbatic. Dar spre sfârşitul existenţei
imperiului, Roma a devenit, pe fondul corupţiei generalizate, tot mai tributară
mercenarilor pe care era nevoită să-i angajeze în armată pentru apărarea
graniţelor. Iar provinciile au devenit tot mai independente de capitală,
exercitându-şi autoritatea în funcţie de interesele personale ale diferiţilor potentaţi
locali,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>şi nu în interesul comun al
politicilor de securitate ale imperiului. Imperiul Roman nu s-ar fi prăbuşit
niciodată, dacă nu ar fi fost săpat în interior de corupţia generalizată şi de
interesele de grup ale diferitelor categorii privilegiate. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span><span style="font-family: Arial;">“Pr</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">imăvara arabă” a adus
Europei un fenomen care în 2015 s-a transformat într-o criză. Migraţia de
proporţii biblice a sute de mii de persoane, alungate din ţările din nordul
Africii şi Orientul Mijlociu de instabilitatea politică, atacurile furibunde
ale celulelor ISIL (DAESH) şi mai ales de<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>sărăcie, au creat o stare de panică de mari proporţii în statele sudice
Uniunii Europene, mai ales în Italia şi Grecia. Comisia Europeană caută soluţii
şi găseşte de cuviinţă să împartă povara gestionării migranţilor de către toate
statele europene, cu toate că vizate de valul de migranţi sunt numai câteva (în
general statele nordice, dezvoltate economic). Mai mult, Comisia vrea să impună
cu forţa cote de migranţi pe care fiecare stat să fie obligat să îi adăpostească.
Dar guvernele locale nici nu vor să audă de aşa ceva. Statele estice, mai
sărace, invocă dificultăţile de natură financiară pe care le implică această
măsură, cu toate că Bruxelles-ul a promis câte 6000 de euro pentru fiecare
azilant adăpostit. Premierul Slovaciei, Fico, chiar a justificat că nu din rea
voinţă ţara sa nu este de acord să primească migranţi, <i>ci din cauză că pe teritoriul
Slovaciei nu există nicio moschee, iar musulmanii nu s-ar simţi</i> <i>bine
acolo. </i>Ungaria a început chiar construcţia unui gard de sârmă ghimpată care
să oprească fluxul de persoane care tranzitează ţara dinspre Serbia, în drum
spre vest. Măsura a fost aspru criticată de Bruxelles, care o consideră
absurdă, dar construcţia a continuat, Budapesta întărind paza gardului şi ameninţând
cu amenzi usturătoare organizaţiile umanitare care protestează împotriva
măsurii. Sub asaltul sutelor de mii de refugiaţi, Italia ameninţă Comisia
Europeană că va acorda vize Schengen tuturor debarcaţilor pe plajele sale, în
încercarea de a-i face să părăsească teritoriul italian. Grecia se declară
incapabilă să gestioneze fluxul de refugiaţi şi solicită de urgenţă ajutor
financiar de la Bruxelles, ajutor care se pare că a şi fost acordat sub forma
unei sume nerambursabile de aproximativ un miliard de euro. Singura ţară
est-europeană care a luat măsuri reale împotriva mgranţilor s-a dovedit a fi
FYROM (Macedonia). Au declarat stare de necesitate şi au trimis armata să apere
graniţa cu Grecia, astfel că mii de persoane au rămas blocate între Grecia şi
Macedonia, pe fâşia de delimitare a frontierei. Dar la urma urmei, ce pot face
soldaţii, fie ei şi de elită, împotriva femeilor cu copii mici în braţe? </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Pe de altă parte, statele vest europene acuză estul de lipsă de
solidaritate, şi ameninţă cu reintroducerea vizelor şi controalelor la graniţă,
în cazul în care vor fi lăsate să se confrunte singure cu valul uman ce le bate
la uşă. Germania, statul european care este ţinta celui mai mare număr de
migranţi se aşteaptă să înregistreze cel puţin 800000 de nou veniţi. Un număr
extrem de mare chiar şi pentru Germania. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Indecizia şi nehotărârea liderilor europeni, dublată de incapacitatea de
luare a hotărârilor datorată lipsei unei conduceri centralizate, fac ca această
criză să răstoarne echilibrul Uniunii Europene, să răstoarne un echilibru care
oricum era extrem de fragil.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Să fie chiar aşa de neputincioşi liderii Europei?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Chiar atât de nehotărâţi?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Nu este chiar aşa.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Totul a început cu primăvara arabă, care a fost aparent o revoltă a
popoarelor din nordul Africii, şi Orientul Mijlociu împotriva regimurilor
despotice care conduceau în mod discreţionar şi totalitar. Părea o revoltă
împotriva sărăciei, dar să ne amintim că statele în nord africane respective,
nivelul de trai se îmbunătăţise simţitor pe fondul investiţiilor în turism
(Tunisia, Egipt), al exploatărilor hidrocarburilor (Libia, Algeria, Maroc,
Orientul Mijlociu). În Egipt, Yemen şi Tunisia protestele au devenit revoluţii
care au dus la înlăturarea preşedinţilor Hosni Mubarak şi Ben Ali, iar în
Iordania şi Cisiordania guvernele au fost dizolvate. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Dar motivul principal al Primăverii Arabe a fost colonelul Gaddafi,
conducătorul Jamahiriei Arabe Libiene Socialiste, la putere încă din 1969, când
a organizat o lovitură de stat pentru înlăturarea de la putere a regelui Idris
I, impus de britanici. Colonelul Gaddafi a condus şi organizat statul libian cu
o mână de fier, impunând un regim totalitar dar orientat spre performanţă
economică. Libia, sub autoritatea sa şi beneficiind de imense rezerve de
hidrocarburi, devenise una dintre primele ţări africane ca progres economic,
cetăţenii săi beneficiind de un standar de viaţă superior majorităţii ţărilor
africane. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Câteva date statistice sunt
elocvente</span><span style="font-family: Arial;">:</span></div>
<ul type="disc">
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo1; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: Arial;">PIB-ul pe cap de
locuitor al Libiei este de 14.192 dolari.</span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo1; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: Arial;">Fiecare membru al
unei familii care este subvenţionat de către stat primeşte 1.000 de dolari
pe an.</span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo1; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: Arial;">Şomerii primesc 730
de dolari lunar.</span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo1; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: Arial;">Salariul unei
asistente de spital este de 1.000 dolari.</span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo1; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: Arial;">Ajutorul de naştere
este de 7.000 de dolari.</span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo1; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: Arial;">Cuplurile proaspăt
căsătorite primesc un ajutor de 64.000 de dolari pentru a cumpăra un
apartament.</span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo1; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: Arial;">Pentru a deschide o
afacere un libian primeşte un ajutor financiar de 20.000 de dolari.</span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo1; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: Arial;">Impozitele şi
taxele majore sunt interzise.</span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo1; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: Arial;">Educaţia şi
asistenţa medicală sunt gratuite.</span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo1; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: Arial;">Educaţia şi
specializările în străinătate se fac pe cheltuiala guvernului.</span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo1; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: Arial;">Există lanţuri de
magazine pentru familii mari, ce au preţuri simbolice pentru produsele
alimentare de bază.</span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo1; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: Arial;">Vânzarea de produse
expirate este pedepsită prin amenzi mari, iar în unele cazuri se
pedepseşte cu detenţia.</span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo1; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: Arial;">Un număr de
farmacii distribuie medicamente gratuit.</span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo1; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: Arial;">Contrafacerea
medicamentelor este considerată o infracţiune gravă.</span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo1; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: Arial;">Nu există plăţi
pentru chirie, iar populaţia nu plăteşte pentru energia electrică.</span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo1; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: Arial;">Vânzarea şi consumul
de alcool sunt interzise prin lege.</span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo1; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: Arial;">Împrumuturile
pentru cumpărarea unei maşini sau a unui apartament sunt acordate fără
dobândă.</span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo1; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: Arial;">Sunt interzise
speculaţiile imobiliare.</span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo1; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: Arial;">În cazul în care o
persoană decide să cumpere o maşină, statul libian achită 50% din preţul
ei, iar în cazul poliţiştilor 65% din preţ.</span></li>
<li class="MsoNormal" style="mso-list: l0 level1 lfo1; mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; tab-stops: list 36.0pt; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: Arial;">Benzina este mai
ieftină decât apa. Un litru de benzină costă 0,14 dolari.</span></li>
</ul>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto;">
<span style="font-family: Arial;"><a href="http://www.futurefastforward.com/feature-articles/5259-by-helen-shelestiuk">http://www.futurefastforward.com/feature-articles/5259-by-helen-shelestiuk</a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-family: Arial;">De ce ar vrea cet</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">ăţ</span><span style="font-family: Arial;">nii unei ţări care plătesc în 2010 doar 14 cenţi pe
litrul de benzină să se revolte? </span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Cu toate că Libia este un stat artificial creat de
către italieni în 1934 prin uniunea triburilor berbere care populau cele trei
provincii istorice ale Libiei: </span><span style="font-family: Arial;">Tripolitania</span><span style="font-family: Arial;">, </span><span style="font-family: Arial;">Fezzan</span><span style="font-family: Arial;"> </span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">şi </span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Cyrenaica</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">, Moammar Gaddafi a reuşit să-l
ţină unit, printr-o poliţie politică deosebit de eficientă. Membrii tribului
său erau preferaţi în funcţiile de conducere ale statului, în detrimentul
membrilor celorlalte triburi, accentuând tensiunile existente între ele. De ce
a trebuit să fie îndepărtat de la putere, chiar dacă în ultima vreme regimul Gaddafi
devenise mult mai conciliabil şi mai aplecat spre negocieri decât în vremea în
care organiza atentate cum a fost cel de la Lockerby? S-a afrmat că petrolul pe
care-l deţinea, a fost motivul pentru care a fost invadată Libia. Cu toate că
este a zecea ţară de pe glob din punct de vedere al cantităţilor de petrol pe
care le deţine, Libia nu extrage decât 1,4 milioane de barili pe zi, mult mai
puţin decât Iranul, de exemplu, care extrage 4 milioane de barili. Problema nu
era petrolul în sine (pentru că se ştie că simpla deţinere a unor câmpuri
petroliere nu te face imbatabil, au simţit-o şi ruşii pe pielea lor, de două
ori de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial), ci moneda în care se
tranzacţionează acest petrol şi mai ales sistemul monetar dn care face parte
această monedă. Pe scurt, Moammar Gaddafi a făcut ceea ce încercase şi Sadam
Hussein cu aproape un deceniu în urmă: a anunţat că petrolul libian se va
tranzacţiona nu în USD ci în aur. Cum Libia nu exporta cantităţi atât de mari
de petrol asfel încât să destabilizeze piaţa internaţională a petrolului,
iniţial iniţiativa sa nu a părut să genereze mari probleme. Dar nu era singura
iniţiativă a colonelului. Gaddafi încerca să cristalizeze o idee mai veche prin
care să organizeze o uniune monetară islamică, care să folosească o nouă monedă
cu acoperire în aur: <b><i>dinarul de aur</i></b>. Gaddafi a sugerat şi
realizarea unui stat african unit, idee ce a fost bine primită de majoritatea
ţărilor africane şi câteva ţări arabe. Dar iniţiativa dictatorului libian a
fost aspru criticată de către Statele Unite şi Uniunea Europeană, la acea dată,
preşedintele francez, Nicholas Sarkozy afirmând că “libienii ameninţă
securitatea financiară a omenirii” .</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Problema acoperirii
monedei americane, în calitate de valută forte universală (impusă de americani
prin tratatul de la Brenton Woods în 1948) a fost pusă în discuţie de
nenumărate ori, după ce în 1971, în timpul administraţiei Nixon, Federal
Reserve Bank a renunţat la acoperirea ei în aur. Renunţarea la etalonul
aur-devize a fost precedată de ceea ce americanii au numit atacul asupra
monedei americane, prin care rezervele de aur ale USA stabilite la conferinţa
de la Brenton Woods la o valoare de 25 de miliarde de dolari, au scăzut la
numai 10 miliarde. Vina a fost aruncată asupra francezilor şi spaniolilor, mai
ales datorită discursului preşedintelui De Gaulle din 1965 prin care a cerut
Fed-ului să-şi dovedească buna credinţă şi să demonstreze că nu emite dolari
fără acoperire. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">(</span><a href="http://www.ina.fr/fresques/de-gaulle/fiche-media/Gaulle00105/conference-de-presse-du-4-fevrier-1965" target="_blank"><i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">http://www.ina.fr/fresques/de-gaulle/fiche-media/Gaulle00105/conference-de-presse-du-4-fevrier-1965</span></i></a><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Americanii erau de mult bănuiţi
că nu aveau acoperire pentru bancnotele pe care le emiteau.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGgsmxWrQOpgsy5YjyXrjRLErNbIpbvSvTnwOxzvlJCFAxk5sl2g2kaUmWAvp913lGZQ9t-86RZP_rekbixF6xRe8IFol9rjhpLdYzZDUUbxCZeO_njpqrGrYb5jQYGNf4XQbyPuRqSGXc/s1600/800px-Marriner_S._Eccles_Federal_Reserve_Board_Building.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="177" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGgsmxWrQOpgsy5YjyXrjRLErNbIpbvSvTnwOxzvlJCFAxk5sl2g2kaUmWAvp913lGZQ9t-86RZP_rekbixF6xRe8IFol9rjhpLdYzZDUUbxCZeO_njpqrGrYb5jQYGNf4XQbyPuRqSGXc/s320/800px-Marriner_S._Eccles_Federal_Reserve_Board_Building.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
</div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: center; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">2.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Ca să înţelegem ce se întâmplă cu banii noştri, este necesar să înţelegem
ce reprezintă aceşti bani. </span><span style="font-family: Arial;">În principiu,
masa monetară existentă pe teritoriul unui stat reprezintă totalitatea
bunurilor şi serviciilor de pe teritoriul acestui stat. Moneda are ca funcţie
principală aceea de instrument de schimb, realizându-se prin existenţa ei,
posibilitatea schimbului de mărfuri şi servicii în societate, deci face
posibilă existenţa comerţului. P</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">ână la apariţia monedei, oamenii foloseau trocul,
schimbul de mărfuri cu alte mărfuri, în măsura în care mărfurile respective
aveau caracteristica de necesitate, adică erau utile celor doi participanţi la
troc. Pe măsură ce volumul schimburilor comerciale s-a mărit, a apărut
necesitatea cuantificării valorii mărfurilor, cuantificare necesară preciziei
tranzacţiilor comerciale.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Astfel au apărut
primele mărfuri care jucau rol de monedă de schimb şi aveau rolul să uşureze şi
să mărească acurateţea stabilirii nivelului valorii mărfurilor. Marfa cu rol de
monedă trebuia să aibă caracteristici deosebite, cum ar fi importanţa, valoarea
de piaţă, uşurinţa de tezaurizare şi uşurinţa transportului. Una dintre cele
mai comune monede ale preistoriei a fost sarea, care a apărut în momentul când
omul preistoric a devenit din vânător-culegător, agricultor-păstor. Sarea avea
avantajul, faţă de alte mărfuri, a necesităţii sale în comunităţile de păstori,
fiind o marfă greu de procurat în<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>condiţiile unei tehnologii precare. În unele zone ale Africii, sarea a
dăinuit, în calitate de monedă de schimb, chiar până în secolul XX d.Ch.
Amerindienii precolumbieni foloseau ca monedă boabele de cacao. Deci moneda,
este de fapt orice marfă care are proprietatea de a măsura şi de a reprezenta
valoarea. Dar moneda, cu toate că este o marfă, ea este totodată şi o convenţie
socială, artificială, o înţelegere între membrii societăţii. Nu orice marfă
poate deveni monedă. Dar mai important este că moneda este în acelaşi timp o <b><i>marfă</i></b>
şi o <b><i>creanţă asupra emitentului</i></b>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Odată cu evoluţia societăţii omeneşti, rolul de monedă de
schimb a fost atribuit metalelor, întâi metalelor comune cum ar fi fierul,
cuprul, iar mai apoi, metalelor nobile, aurul şi argintul. Pentru a se
împiedica falsificarea lor, dar şi pentru a etalona şi ordona folosirea
metalelor în calitate de monedă de schimb, bucăţile de metal preţios au fost
ştanţate şi inscripţionate, devenind monedele pe care le cunoaştem şi le
folosim şi în ziua de azi. Deci moneda de aur sau argint, pe lângă faptul că
permite măsurarea valorii în tranzacţiile comerciale, are şi funcţia de
standard al plăţilor amânate. Deci permite cuantificarea datoriilor şi
creanţelor, ceea ce implică plăţi şi încasări viitoare. Ceea ce este cu
adevărat înteresant la sistemul monetar bazat pe monede-marfă cu valoare
intrinsecă (proprie), este faptul că în cazul unei creanţe, <b><i>masa monetară
respectivă nu mai poare fi utilizată de cel care împrumută, ci doar de cel care
primeşte împrumutul</i></b>. Cel care beneficiază de împrumut, se obligă să-l
returneze la o dată ulterioară, iar cel care împrumută, este privat de valoarea
reprezentată de masa monetară pe care a cedat-o împrumutatului. Evident că
moneda fiind o marfă, îşi putea modifica valoarea, făcând ca asupra debitorului
să se abată riscul de a înapoia o sumă mai mare (sau mai mică) decât cea
primită. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Pentru că, transportul şi manevrarea sumelor de bani în
masă monetară metalică este greoaie, a apărut biletul de bancă (bancnota) din
hârtie. Se pare că primii care au emis bancnote de hârtie în lume au fost
chinezii. În Europa, bancnota de hârtie a apărut cam prin secolul XVII,
probabil în Olanda. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În principiu, bancnota de hârtie reprezenta la apariţia
sa, o înţelegere între emitentul bancnotei şi cel care folosea bancnota. Cu
alte cuvinte, moneda de aur sau chiar lingoul de aur pe care un cetăţean le
folosea înainte în calitate de monedă de schimb pentru cumpărarea de mărfuri,
le ceda băncii sau autorităţii emitente spre depozitare, aceasta obligându-se
să emită bancnote de hârtie în valoare egală cu cantitatea de aur depozitată de
cetăţean în seiful băncii. Folosirea bancnotei de hârtie se baza pe încrederea
populaţiei în depozitarul cantităţii de metal preţios. Era deci o înţelegere.
Mai mult, deţinătorul biletului de bancă putea merge la banca emitentă şi să
ceară să i se restituie cantitatea de aur sau argint echivalentă biletului
respectiv. Astfel, moneda avea acoperire în aur sau argint. Până după primul
război mondial s-a folosit sistemul greoi al acoperirii bimetaliste a monedei
emise. După 1919, s-a trecut la sistemul monometalist şi s-a adoptat acoperirea
în aur a monedei. Evident, pe lângă moneda materială (bancnota) au apărut şi
alte instrumente de plată (cum ar fi cecul), care pot fi considerate tot
monede, dar care aveau o valoare legată de moneda materială, deci aveau
acoperire tot în metal preţios (moneda scripturală sau de cont, constituită pe
baza depozitelor bancare ale clenţilor băncii).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Legătura dintre cantitatea de aur încredinţată
depozitarului (băncii) şi cantitatea de bancnote de hârtie, făcea ca şi acest
sistem monetar să împiedice ca , <b><i>în momentul în care cineva împrumuta cu
o sumă exprimată în bancnote o altă persoană, pierdea privilegiul de a folosi
acea cantitate de bancnote pe toată durata creditării</i></b>. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Masa monetară reprezenta în continuare totalitatea
bunurilor şi serviciilor existente pe teritoriul unui stat, deci valoarea aurului
depozitat în bănci, echivala cu valoarea cantităţii de bancnote existente în
uz, care la rândul său echivala cu valoarea bunurilor şi serviciilor existente
pe teritoriul acelui stat. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În momentul în care, datorită dezvoltării relaţiilor de
producţie şi deci a măririi volumului tranzacţiilor comerciale, masa monetară
bazată pe bancnotele acoperite în metal preţios a devenit insuficientă pentru
acoperirea nevoilor de schimb (pur şi simplu producţia de aur şi argint
devenise insuficientă), s-a căutat o nouă soluţie. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>De aici lucrurile se complică.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Cum producţia de aur este condiţionată de productivitatea
exploatărilor miniere, ea nu ţine cont de nevoia de monedă a lumii. Când în
1948, la Bretton Woods, Statele Unite, au fost stabilite principiile sistemului
internaţional monetar, nu a fost luată în serios foamea de aur a omenirii,
stabilindu-se ca uncia de aur să fie echivalată cu 35 de dolari americani. Dar
cum aurul este o marfă, valoarea sa este variabilă şi este dată de binomul
cerere-ofertă. Mai mult decât atât, zăcămintele de aur sunt concentrate în
câteva locuri pe mapamond, nefiind distribuite uniform. Astfel încât,
producătorii mondiali de top (Rusia şi Africa de Sud) aveau oportunitatea de a
manevra în propriul interes acest preţ. Ceea ce au şi făcut, astfel încât, deşi
toretic dolarul american valora a 35-a parte dintr-o uncie de aur, pe piaţa
liberă, el valora mai mult. Cum deţinătorii de monedă puteau solicita Fed-ului
cantitatea stabilită de aur pentru masa monetară pe care o deţineau (pentru a o
revinde ulterior la un preţ mai mare, ceea ce au făcut Franţa şi mai apoi
Spania), rezerva de aur a Statelor Unite a scăzut de la 25 de miliarde de
dolari la 10 miliarde. Pentru a se stopa acest fenomen, Federal Reserve
suspendă convertibilitatea dolarului în aur, ceea ce aulează rolul de etalon al
acestui metal. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Cursul fix al monedei a fost înlocuit cu un curs flotant,
în care etalonul a devenit <b><i>puterea de cumpărare</i></b>, iar cursul
variază pe piaţă în funcţie de evoluţia economiei care îl susţine. Puterea de
cumpărare este un etalon mult mai flexibil şi mai obiectiv, deoarece reflectă
în totalitate valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor care se tranzacţionează
cu ajutorul masei monetare pe care o reprezintă. Are însă un mare neajuns</span><span style="font-family: Arial;">: nu are o valoare intrinsec</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">ă. Puterea de cumpărare nu este
o valoare palpabilă, nu este o marfă. Determinarea cursului de schimb al
monedei este mai dificilă decât în cazul etalonului aur. Trebuie să se
urmărească statistic evoluţia preţurilor din ţările care se compară. Din
evoluţia indicilor de preţ pentru grupe de mărfuri se poate stabili un curs
oficial. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Puterea de cumpărare este un etalon mai corect decât
metalul preţios şi devizele, dar are un mare dezavantaj. Este un etalon care
neavând valoare intrinsecă, nu este o marfă şi deci poate avea o valoare
influenţabilă nu de cererea şi oferta directă, aşa cum ar fi normal, ci de
cererea şi oferta indirectă (este reflectat de variaţia indicilor de preţ),
deci de o statistică. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Se ştie că statisticile pot fi influenţate pentru a servi unor scopuri. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Este momentul să remarcăm faptul că şi în sistemul monetar bazat pe
etalonul putere de cumpărare, <b><i>în momentul în care cineva împrumută cu o
sumă exprimată în bancnote o altă persoană, pierde privilegiul de a folosi acea
cantitate de bancnote pe toată durata creditării.</i></b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgbyaJtulDfthJe4gOqjC_wYJpk1bwmak6XjhbAvYjpp0AgKVGdBWQrZYMFs68l-OGh99hSFtZmp77SxizL7pcVUMaAd1KZsuLyoCBst-mvdY_UWqYIE2hwJJfFLDiY7czlHLy5IyK6PzB1/s1600/Emblem_of_the_Islamic_State_of_Iraq_and_the_Levant.png" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgbyaJtulDfthJe4gOqjC_wYJpk1bwmak6XjhbAvYjpp0AgKVGdBWQrZYMFs68l-OGh99hSFtZmp77SxizL7pcVUMaAd1KZsuLyoCBst-mvdY_UWqYIE2hwJJfFLDiY7czlHLy5IyK6PzB1/s320/Emblem_of_the_Islamic_State_of_Iraq_and_the_Levant.png" width="318" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
</div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">3.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Tocmai aceste statistici stabilite în birourile elegante ale Fed-ului
american a încercat Gaddafi să le ocolească, propunând crearea unei monede
acoperite în aur (dinarul de aur), cu o valoare palpabilă. Moneda respectivă
urma să fie nu o reprezentare (o hârtie) a unei cantităţi de aur, ci ar fi
trebuit să fie făcută chiar din aur (valoarea se afla la purtător,
eliminându-se riscul răscumpărării ei pentru a specula creşterea preţului
aurului pe piaţă). În acest caz, moneda ar fi avut o valoare calculată în
funcţie de valoarea aurului pe piaţa liberă la un moment dat. Evident soluţia
lui Gaddafi are aceleaşi neajunsuri, deoarece valoarea aurului poate şi ea să
fie influenţată. <i>Dar soluţia duce la <b>anularea monopolului internaţional
al dolarului american în tranzacţiile cu petrol</b> şi înlocuirea lui cu o
monedă de aur a cărei valoare cel puţin teoretic se bazează pe o negociere
transparentă gen cerere ofertă.</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Ideea a primit şi sprijinul Rusiei şi Chinei (care chiar a anunţat că va
emite o monedă experimentală – yuanul de aur <a href="http://www.prisonplanet.com/china-prepares-to-launch-gold-etfs-as-utah-becomes-first-state-to-make-gold-and-silver-legal-tender.html">http://www.prisonplanet.com/china-prepares-to-launch-gold-etfs-as-utah-becomes-first-state-to-make-gold-and-silver-legal-tender.html</a>
), al Indoneziei (ţară producătoare de petrol şi gaze naturale) şi a altor ţări
cu producţie de hidrocarburi (cum ar fi Venezuela).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Ce a urmat, se ştie. Invazia Libiei, utilizându-se un mandat ONU semnat cam
pe genunchi şi folosirea opozanţilor politici ai lui Gaddafi în calitate de
răsculaţi oprimaţi şi dornici de democraţie. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Gaddafi a fost prins, şi ucis în condiţii neelucidate pe deplin. Din
iniţiativa lui de ceare a unui stat federal nord african şi mai ales de creare
a unei uniuni monetare arabo-africane s-a ales praful. Triburile Harabi şi
Obeidat, cu interese politice contrare lui Gaddafi, precum şi celulele
Al-Quaeda din Libia, Frontul Naţional de salvare Libian (condus de agentul CIA
Khalifa Hifter), Mişcarea Rebelilor conduşi de Nuri Mesmari (consilierul care
l-a trădat pe Gaddafi) au fost folosite de către CIA pentru a lupta împotriva
tiranului de la Tripoli. Bilanţul? 60000 de victime, mai ales din rândul civililor.
Libia în proporţie de 90% distrusă. Ce a făcut noul guvern (penetrat în mare
măsură de agenţi Al-Quaeda), care l-a înlocuit pe Gaddafi? Prima măsură a fost
să declare legal consumul de alcool. A doua, a înfiinţat o bancă. Iar în al
treilea rând a continuat să exploateze petrol şi să-l vândă. Pe dolari. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Siria este un nou exemplu de primăvară arabă. Ţara este condusă de Bashar
Al-Assad, fiul fostului preşedinte Havez Al-Assad. În largul coatei siriene,
prospectorii au descoperit un zăcământ uriaş de hidrocarburi, din care Siria
are cam 90%. (Restul se împarte între Iordania, Israel şi Cipru)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Când în Siria a izbucnit războiul civil, preşedintele Al-Assad a afirmat
sus şi tare că rebelii nu sunt nici pe departe nişte oropsiţi doritori de
democraţie şi libertate, aşa cum presa occidentală încerca să îi prezinte. Erau
de fapt Frontul Al-Nousra, aripa siriană a Al-Quaeda, antrenaţi şi dotaţi
pentru război chiar de CIA. Bashar Al-Assad fusese şi el un adept al ideilor
dinarului din aur, al lui Gaddafi. Al-Nousra, împreună cu celulele Al-Quaeda
din Iraq formează organizaţia teroristă Statul Islamic în Iraq şi Levant
(ISIL), care nici stat şi nici islamic nu este. Dar beneficiază de fonduri de
aproximativ 2 miliarde de dolari, nimeni neputând să le explice provenienţa. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Cert este că primăvara arabă a creat premisele unui exod de proporţii
biblice.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Toată partea de nord a Africii
şi Orientul Mijlociu, este dominată în acest moment de luptătorii Statului
Islamic. În Egipt au fost şi la putere prin primele alegeri libere post
Mubarak, prin partidul „Fraţilor Musulmani” care l-a impus la preşedenţie pe
Morsi, arestat în timpul loviturii de stat dată de armată în iulie 2013.
Strategia Statului Islamic este de a folosi populaţia civilă în calitate de
scut uman pentru infiltrarea luptătorilor jihadişti în interiorul Europei, în
scopul de a destabiliza guvernele locale ale Uniunii Europene şi de a purta un
război terorist de uzură, până la erodarea completă a autorităţii statale în
zonele pe care le revendică. În momentul în care celulele jihadiste vor fi în
număr suficient, ele vor începe acţiunile teroriste camuflându-se în zonele
locuite de populaţia civilă, disimulându-se de fapt în civili nevinovaţi, în
căutare de un trai mai bun. Toată această strategie pe care ei o aplică acum în
războiul din Siria şi Iraq (unde au cucerit zone întinse şi şi-au proclamat un
califat islamic), combinată cu o propagandă dusă prin metode profesioniste
utilizând în special reţeţele de socializare ale internetului, are mari şanse
de reuşită chiar şi în Europa, unde nu duc lipsă de adepţi. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Dar de ce autorităţile se declară depăşite de situaţie şi chiar aşa şi par?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">La începutul anilor 90, un exod aproape asemănător ameninţa să ocupe marile
oraşe ale occidentului european. Est europenii, în căutarea unui trai mai bun,
foloseau orice metode de a pătrunde în zona Schengen. Dar atunci autorităţile
au făcut faţă şi au reuşit să ţină în frâu acest fenomen, returnând în ţările
de origine sute de mii de solicitanţi de azil. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">În 2015, se pare că asta nu se mai poate. Ba mai mult, noul preşedinte al
Italiei, Sergio Mattarella, a cerut miercuri ca imiganţii să fie trataţi
cu amabilitate, iar terorismul sa fie combătut mai puternic pentru a evita un
posibil "al treilea Razboi Mondial". "Omenia pe care o arătăm
primind refugiaţi disperaţi, inteligenţa cu care abordăm fenomenul migraţiei şi
fermitatea cu care combatem traficanţii de personae, vor fi modalităţile în
care arătăm lumii calitatea vieţii democratice".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Motivele se pare că nu sunt departe de Primăvara Arabă. După ce corifeii
finanţelor mondiale şi mai ales ai Federal Reserve Bank (reprezentanţii
familiei Rothschild) s-au asigurat că proiectul reintroducerii acoperirii în
aur a monedei care va fi folosită în tranzacţiile petroliere s-a spulberat, se
va trece la al doilea nivel: preluarea economică a zonelor vizate (foarte
bogate în petrol şi nu numai – unul dintre exemple fiind şi proiectul german
DESERTEC, un parc fotovoltaic gigantic amplasat în Sahara, care ar urma să
alimenteze cu energie electrică prin cabluri submarine întreaga Europă <i>http://www.money.ro/top-cele-mai-mari-proiecte-fotovoltaice-din-lume/</i>
) folosindu-se motivul luptei împotriva terorismului promovat de Statul
Islamic. Şi unde este cel mai eficient să lupţi cu teroriştii, dacă nu la ei
acasă, în Libia, Tunisia, Egipt, Siria, Iraq… Nu mai contează că pentru asta,
se sacrifică securitatea Europei, şi aşa fragilizată de numărul imens de
imigranţi existent deja aici, cu cât mai mulţi, cu atât mai bine, pentru că
mamele cu copii mici în braţe fugind din calea armelor impresionează pe
oricine.</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
</div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-38003022022188320442015-08-19T11:26:00.000-07:002015-08-19T11:31:16.978-07:00SPERANŢA-I PENTRU FRAIERI (dr. House)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhl5mNMmUEtUfjk_hnw1Lef09fQhIhVTMKJXBfikSUaItZZCzOUIsKqTSiqEBEq3sR-DRw3COoVxHplctHqmzUDTnQaqi0qNZ6iA7FX03N8A0enhuoEzGwrruB407mkweexuTN4GKU3f4KE/s1600/CL3N0zdXAAAENgr.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="151" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhl5mNMmUEtUfjk_hnw1Lef09fQhIhVTMKJXBfikSUaItZZCzOUIsKqTSiqEBEq3sR-DRw3COoVxHplctHqmzUDTnQaqi0qNZ6iA7FX03N8A0enhuoEzGwrruB407mkweexuTN4GKU3f4KE/s320/CL3N0zdXAAAENgr.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<i><b>Ministrul Muncii, <a class="user_liveshow_homepage" href="http://www.ziare.com/rovana-plumb/" title="Rovana Plumb">Rovana Plumb</a>, a declarat joi ca <a class="user_liveshow_homepage" href="http://www.ziare.com/politica/ordonanta/" title="ordonanta">ordonanta</a> privind marirea salariilor demnitarilor este in vigoare si "aplicarea ei incepe de la 1 august".</b></i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i><b> </b>Totodata, aceasta a reamintit ca saptamana viitoare se va face o
rectificare bugetara. "Vom decide atunci daca incepe aplicarea de la 1
august. Impactul bugetar e foarte mic, sub 600.000 de lei", a mai
declarat <a class="user_liveshow_homepage" href="http://www.ziare.com/rovana-plumb/ministrul-muncii-stiri/" title="ministrul Muncii">ministrul Muncii</a>, exprimandu-si opinia ca "este posibil" ca ordonanta sa fie aplicata asa cum este prevazut in acest moment.</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i> Ordonanta privind marirea salariilor demnitarilor a fost adoptata in ultima sedinta de <a class="user_liveshow_homepage" href="http://www.ziare.com/politica/guvern/" title="guvern">guvern</a> condusa in calitate de <a class="user_liveshow_homepage" href="http://www.ziare.com/politica/premier/" title="premier">premier</a> interimar de vicepremierul Gabriel Oprea si in prezenta lui Victor Ponta la <a class="user_liveshow_homepage" href="http://www.ziare.com/palatul-victoria/" title="Palatul Victoria">Palatul Victoria</a>.</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<i> http://www.ziare.com/rovana-plumb/ministrul-muncii/salarii-triple-pentru-inaltii-demnitari-ordonanta-intra-in-vigoare-la-1-august-desi-ponta-a-zis-ca-o-anuleaza-1374527</i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-86933950311520496862015-08-18T11:53:00.001-07:002015-08-18T11:54:01.273-07:00<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjl1f0_sWZgf1N4hPV0yuLGnsGX_XSMhleYqFaOJXoJX0Gqn9wXGBuX4Lgug3AGU4l8WRZrE2TA0Yw9Yb5D5JBG9JJAIG2b54n6QKnRjaLtpItXxfFfnAnpX0yDSp1el5GFe_Na6vyza8vG/s1600/10676147_10152906460132357_47686629964932647_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjl1f0_sWZgf1N4hPV0yuLGnsGX_XSMhleYqFaOJXoJX0Gqn9wXGBuX4Lgug3AGU4l8WRZrE2TA0Yw9Yb5D5JBG9JJAIG2b54n6QKnRjaLtpItXxfFfnAnpX0yDSp1el5GFe_Na6vyza8vG/s320/10676147_10152906460132357_47686629964932647_n.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">By Otilia TARLAPAN</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> Sweden </span>Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-80353985606227772612015-07-31T13:59:00.001-07:002015-07-31T22:57:16.842-07:00EXPERIMENTUL GRECIA<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj8_QtU3Di5GwXlNd8AJ5imP8iZTU0NoRnF1VJ5hjj6-9LRYszdnEHYSzp6bX69o6kSca4m9c_ommkZo2G9GOFw7mcjM7JW6R5-vCPqu8Pmz6Uw8Zf0IjUbsoL4kQ8CA1ibx7ooRFxq4jem/s1600/4928.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="192" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj8_QtU3Di5GwXlNd8AJ5imP8iZTU0NoRnF1VJ5hjj6-9LRYszdnEHYSzp6bX69o6kSca4m9c_ommkZo2G9GOFw7mcjM7JW6R5-vCPqu8Pmz6Uw8Zf0IjUbsoL4kQ8CA1ibx7ooRFxq4jem/s320/4928.jpg" width="320" /></a></div>
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if !mso]><img src="//img2.blogblog.com/img/video_object.png" style="background-color: #b2b2b2; " class="BLOGGER-object-element tr_noresize tr_placeholder" id="ieooui" data-original-id="ieooui" />
<style>
st1\:*{behavior:url(#ieooui) }
</style>
<![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Tehnic este imposibil ca o </span><span style="font-family: Arial;">ţară</span><span style="font-family: Arial;"> să fie obligată să nu mai folosească moneda pe care o are în uz. Nu
este foarte clar cum va fi convinsă Grecia să părăsească eurozona, cu toate că
tot mai multe voci o cer. E ca şi cum ai cere Statelor Unite să nu mai
folosească dolarul american. Sau Chinei să nu mai folosească yuanul. Fără să li
se ofere o alternativă viabilă. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">În principiu, o monedă reprezintă totalitatea bunurilor şi serviciilor de
pe un anumit teritoriu, de regulă un stat, sau o uniune de state, care au
hotărât în comun sau li s-a impus să o folosească. Moneda nu
reprezintă ea în sine o valoare, ci ea cuantifică o valoare căreia îi este
atribuită. În trecut etalonul era metalul preţios, de exemplu aurul şi
argintul, care la rândul lor reprezentau ele însele o marfă, dar cu valoare de
etalon. Pentru că manevrarea unei mase monetare formată din monede de aur şi
argint era dificilă, chinezii au inventat cu mii de ani în urmă, bancnota de
hârtie, care era un instrument de plată cu valoare atribuită şi nu o valoare
intrinsecă. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Moneda este de fapt un însemn a cărei valoare este dată chiar de către
încrederea pieţei în autoritatea care o emite. Autoritatea care emite moneda se
obligă prin punerea acesteia în circulaţie, să coreleze în mod corect masa
monetară emisă, cu totalitatea bunurilor şi serviciilor existente.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">A pretinde unui stat să renunţe la moneda pe care o foloseşte, este aproape
ca atunci când pretinzi unui cetăţean să renunţe la cetăţenia sa. Evident,
respectivul cetăţean, îşi poate lua altă cetăţenie, fără nicio problemă. Dar
luându-i cetăţenia, nu îi poţi lua şi bunurile. Şi nici conştiinţa. Şi nici
viaţa.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Wolfgang Schauble insistă ca Grecia să părăsească eurozona.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Dar Wolfgang Schauble, care este de formaţie
jurist cu diplomă obţinută la prestigioasa Universitate din Hamburg, ezită să
avanseze vreo soluţie la prezumtiva ieşire a Greciei din eurozonă. Mai mult,
această ieşire el o vede mai mult ca o alungare din eurozonă, deoarece, dacă
guvernul Greciei nu hotărăşte altfel, nimeni nu poate hotărâ ca ouzo-ul servit
la terasele staţiunilor greceşti, să nu mai fie plătit în euro. În principiu,
domnul Schauble, cu toate că ocupă cel mai important fotoliu al cancelariei
federale a Germaniei, (ministru de finanţe), nu este nici pe de parte un
tehnocrat, un specialist în politici macroeconomice. El este un simplu
politician, cu o experienţă politică de invidiat, şi unul dintre principalii
consilieri ai cancelarului Angela Merkel. În calitate de politician, domnul
Wolfgang Schauble nu este interesat de elaborarea strategiilor de relansare
economică a Greciei, pentru ca în viitor aceasta să îşi poată onora cu
demnitate datoriile către Troică, ci, ca orice politician din orice ţară de pe
glob, simte valul de antipatie clădit împotriva grecilor cei leneşi şi
necinstiţi şi acţionează în consecinţă. Dă bine pe sticlă să pari că înfierezi
nemunca şi necinstea, pe care poporul german şi în general popoarele nordice le
detestă. Dar numai detestând aceste </span><span style="font-family: Arial;">“calită</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">ţ</span><span style="font-family: Arial;">i”, popoarele nordice care se consideră, şi chiar
sunt, cei mai mari contributori la bugetul comun european, nu vor vedea banii împrumutaţi Greciei,
înapoi. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">De fapt, Schauble ştie că
mare parte din banii germanilor pe care el îi reprezintă în confruntarea cu
grecii, nu se vor mai întoarce în visteria Băncii central Europene, sau a
Comisiei Europene şi poate că nici nu este foarte interesat de cele 350 de
miliarde de euro pe care Grecia le datorează instituţiilor europene şi
FMI-ului. Poate şi deoarece, companiile germane, foarte active pe piaţa grecească,
au recuperat de mult presupusul prejudiciu pe care poporul grec, leneş şi
necinstit, aşa cum este prezentat de toată mass media, l-a comis.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Şi cu toate că domnul
Schauble tună şi fulgeră împotriva Greciei, cerând sus şi tare ieşirea acestui
stat din eurozonă, totuşi a fost de acord cu împrumutul de urgenţă pe care
sistemul financiar grecesc l-a primit pentru a nu intra în colaps. Ar fi putut
să nu aprobe, ca să nu ma prelungească agonia, şi să îşi vadă visul cu ochii,
adică nici mai mult nici mai puţin ieşirea Greciei din zona euro. Şi poate din
Uniunea Europeană. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Să fie domnul Schauble
chiar atât de sincer?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Nici pe departe.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Germania nu dă dovadă de
bunăvoinţă sau clemenţă când aprobă un astfel de împrumut de supravieţuire,
care să ajute Grecia să supravieţuiască până la încheierea acordului pe trei
ani în valoare de 86 de miliarde de euro. Care va fi aprobat doar după ce
Grecia va face dovada bunei sale credinţe şi îşi va reforma sistemul fiscal şi
îl va pregăti pentru plata datoriilor. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">De fapt, lucrul de care se teme
cel mai tare domnul Schauble este ca Grecia să părăsească eurozona. Tocmai
acum, când eforturle de a o aduce pe marginea prăpastiei financiare au fost
finalizate. Iar preluarea sa ostilă este o chestie de câteva luni, maxim un an.
Tocmai acum când experimentul Grecia este pe cale să devină un succes.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Yanis Varoufakis, fostul
ministru de finanţe al Greciei şi prieten apropiat al premierului Alexis
Tsipras, este pe cale să fie incriminat pentru plănuirea emiterii unei monede
alternative în eventualitatea în care </span><span style="font-family: Arial;">ţara</span><span style="font-family: Arial;"> sa ar fi
părăsit eurozona. Adică ar fi renunţat la moneda euro. De ce ar renunţa Grecia
de bunăvoie (pentru că e evident că nu poate fi forţată să o facă), la moneda
pe care o foloseşte în tranzacţiile comerciale? Deoarece guvernul grec nu mai
are suficientă masă monetară cu care să îşi plătească obligaţiile pe care le
are. De ce nu mai are bani? Pentru că, din cauza fenomenului numit evaziune
fiscală şi a proastei administrări a slabelor venituri colectate, vistieria
statului elen s-a golit. Ce a făcut guvernul grec în situaţii asemănătoare?
Ceea ce face orice guvern, a cărui filozofie fiscală este bazată pe deficit
bugetar şi nu pe excedent bugetar: s</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">-</span><span style="font-family: Arial;">a
împrumutat. Problema este că acum nu îl mai împrumută nimeni, deoarece
datoriile sale au ajuns la un procent nesustenabil: 170% din PIB. Este clar că
termenul de rambursare nu mai este unul realist. Dar creditorii insistă să fie
plătiţi, conform contractelor încheiate. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Datoria este datorie şi
chiar dacă guvernul grec cere tăierea unei părţi a ei (idee la care s-au
alăturat şi reprezentanţi ai FMI prin Christine Lagarde sau oficiali francezi)
sau prelungirea temenelor de rambursare (caz în care creditorii ar câştiga şi
mai mult prin aplicarea de dobânzi la dobânzi), nimeni nu a afirmat că acest debit
nu va mai fi plătit. Nici guvernul grec nu a afirmat asta, şi nici creditorii
nu iau în serios acestă variantă. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Dar dacă datoria este
datorie, ea nu are nicio legătură cu totalitatea bunurilor şi serviciilor de pe
teritoriul statului grec. Sau are?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Yanis Varoufakis a gândit
planul B într-un mod unilateral şi fără să se consulte cu Banca Central
Europeană, emitentul şi managerul monedei euro. A plănuit ca atunci când toate
căile de negociere cu Troica vor fi epuizate, ca atunci când conturile guvernului
vor ajunge la zero şi folosind serverele care administrează tranzacţiile
comerciale în moneda euro pe teritoriul Greciei, să emită o nouă monedă
naţională: drahma. Noua drahm</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">ă </span><span style="font-family: Arial;">ar fi urmat să
fie o monedă pur electronică, nefiind tipărită pe suport de hârtie şi ar fi
urmat să fie emisă într-un număr de unităţi stabilit de Ministerul grec de
finanţe. Guvernul grec ar fi administrat unilateral această nouă monedă care ar
fi avut avantajul uriaş că, fiind emisă doar electronic toate tranzacţiile ar
fi fost făcute prin bănci eliminându-se practic evaziunea fiscală. În timp
foarte scurt, cantităţile de monedă euro rămase la populaţie, ar fi migrat în
afara Greciei, iar administratorii de companii mari şi mici, ar fi fost nevoiţi
să îşi administreze afacerile într-un mod cu totul transparent, făcând
evaziunea imposibilă. Este de la sine înţeles că această soluţie ar fid at
naştere multor blocaje financiare mai ales în plăţile de bunuri şi servicii
ieftine şi foarte ieftine, dar situaţiile disperate generează soluţii
disperate. S-ar fi putut emite pentru aceste nevoi bonduri de trezorerie cu
valoare fixă sau variabilă, tranzacţionabile, după modelul curbelor de
sacrificiu pe care unele guverne din perioada Marii Depresiuni din 1929-1933,
le-au adoptat, caz în care ar fi existat desigur şi pierderi pe care le-ar fi
suportat populaţia. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Rezultatul ar fi fost că
societatea greacă ar fi funcţionat în continuare, fără să intre în colaps, fără
să fie supusă umilinţelor dictatelor creditorilor, dând timp guvernului să adopte
măsurile ce se impuneau refacerii bugetului de stat. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Dar o ieşire din impasul
financiar fără a se mai afla sub tutela creditorilor, era de neconceput pentru Troică. Ar fi însemnat ca Grecia să le scape printre degete, şi să poată
constitui un exemplu pentru alte state europene aflate în aceeaşi situaţie.
State care cu puţină vreme în urmă erau numite de către presa afiliată PIGS
(Portugalia, Italia, Grecia, Spania). Acestora se pare că în ultima vreme li
s-a alăturat şi Franţa, cu datorii imense şi performanţe economice din ce în ce
mai slabe.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Aflând din timp de planul
misistrului grec de finanţe, Troica a condiţionat continuarea negocierilor cu
Grecia de demisia lui Varoufakis. Mai nou, cer procurorului general al Greciei,
Efterpi Koutzamani, incriminarea lui, pentru hacking şi<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>constituirea unui sistem paralel de plăţi.
Acuzaţiile ar putea merge de la delictul de abuz în serviciu până la asocierea
în vederea comiterii de infracţiuni. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Scăpând de Varoufakis şi de
planul său B, Schauble poate trece la partea cea mai importantă a preluării
ostile a economiei Greciei: <i>constituirea unui fond de valorificare a
activelor rămase în proprietatea statului grec</i>, în valoare de aproximativ
50 de miliarde de euro, dar administrat de creditorii Greciei, prin persoana domnului
Wolfgang Schauble. Cu alte cuvinte, proprietăţile statului grec vor fi vândute
iar banii vor fi folosiţi pentru plata datoriei externe care în eventualitatea
acordării celor 86 de miliarde de euro, va ajunge la peste 200% din PIB, adică
va trece de 400<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>de miliarde de euro. Să
nu uităm că domnul Schauble a avansat şi ideea de a se confisca toate
depozitele populaţiei mai mari de 100000 de euro şi folosirea lor la
capitalizarea băncilor greceşti. Adică, pentru a face economia să funcţioneze,
banii grecilor vor fi naţionalizaţi. Oricum, ei sunt acuzaţi de evaziune, adică
de furt. De ce să nu le fure şi statul agoniselile?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Ideea acestui fond de
valorificare a activelor unui stat preluat, nu este o noutate pentru juristul
Schauble. A mai pus în practică acest joc periculos, în momentul în care
Germania Federală a anexat Germania Democrată în 1989. În vara lui 1990,
Wolfgang Schauble era reprezentantul cancelarului Helmut Kohl în negocierile privind
termenii reunificării cu Germania de Est. În acel moment, Schauble era ministru
de interne şi omul de încredere al cancelarului Kohl. Situaţia economică a
Germaniei de Est era catastrofală, şi unii delegaţi ai guvernului est-german
încercau să stabilească o cale economică de mijloc între capitalismul liberal
al Germaniei Federale şi paternalismul statal al Germaniei Democrate. O
numiseră “a treia cale”</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">, şi sperau ca aceasta să fie calea prin care să se evite
strivirea economică a fragilei economii a RDG-ului de către performanta
economie a Germaniei de Vest. Dar ca şi în cazul Greciei, Germania de est avea
datorii uriaşe şi nimeni nu ştia cum vor fi ele plătite. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">În acel moment Germania de Est îşi grupase toate activele statului într-un
fond numit Treuhand, pentru a fi privatizate printr-o metodă controversată, care
nu a dat rezultate nicăieri unde a fost aplicată. Este vorba de privatizarea
prin vânzarea activelor deţinute de stat către angajaţi. Scopul nespus al
acestui fond numit Treuhand era însă să protejeze activele statului de către
preluarea pe sume de nimic de către companiile vestice. Schauble a sesizat
potenţialul acestui fond şi mai ales faptul că acest fond era cvasiindependent
cu toate că opera sub tutela Ministerului Finanţelor. Fondul Treuhand a fost
folosit de către oficialii vest germani pentru privatizarea tuturor activelor
est germane şi folosirea banilor astfel obţinuţi pentru plata datoriilor
statului est german. Treuhand s-a dovedit a fi un fisaco total, deoarece a
generat doar 30 de miliarde de mărci germane dar a cheltuit 100 de miliarde
pentru plata salariilor muncitorilor care nu mai produceau nimic. Eşecul a fost
muşamalizat mai ales din perspectiva corupţiei generate de privatizările care
nu au mai putut fi ţinute în frâu, fiind obţinute sume ridicole pentru
capacităţi de producţie şi alte active care valorau de mii de ori mai
mult.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Asta e legea pieţei, când oferta e mare, scade preţul...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Dar în ciuda eşecului financiar,acest fond a fost ceea ce a dorit
politicianul Wolfgang Schauble</span><span style="font-family: Arial;">: paratr</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">ă</span><span style="font-family: Arial;">snetul spre care s-a abătut atenţia electoratului
vest german. A demonstrat că specialiştii în anexări vest germani au cheltuit
pentru reunificarea economică a celor două Germanii banii contribuabililor est
germani, şi nu pe cei ai vest germanilor îndepărtând frica vesticilor că
micşorarea decalajului dintre economia vestului şi cea a estului, se va face pe
banii lor. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Fondul pentru valorificarea activelor statului grec seamănă izbitor de mult
cu Treuhand. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Va da sentimentul că salvarea Greciei va fi plătită tot de greci. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Iar la sfârşit, când totul se va termina, Grecia va fi nu un stat
independent liber afiliat la Uniunea Europeană, ci o provincie marginală fără
identitate politică, fără identitate economică.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">And, at the end, we will not remember the words of our enemies, but the
silence of our friends! (Martin Luther King Jr.)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Grecii nu îşi vor aminti cuvintele duşmanilor lor, ci tăcerea prietenilor
lor.....</span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-31946627229773282742015-07-19T12:53:00.001-07:002015-07-19T12:53:15.714-07:00http://sputniknews.com/columnists/20150716/1024713727.html<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhINdA6_imp6iDMXrrFOP-wwwbeqMfEdDwUZT6GTsx8d9Fk4wOspWBLNzoHwUiSogD8a_LvcoW21WNt0l75vGb4gKFA1cXJkA98VQLdhfOEKzHzxcF-p5tV0SvD8Laly141oqj3wpuqRTGP/s1600/1018835102.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="173" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhINdA6_imp6iDMXrrFOP-wwwbeqMfEdDwUZT6GTsx8d9Fk4wOspWBLNzoHwUiSogD8a_LvcoW21WNt0l75vGb4gKFA1cXJkA98VQLdhfOEKzHzxcF-p5tV0SvD8Laly141oqj3wpuqRTGP/s320/1018835102.jpg" width="320" /></a></div>
<br />Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-13790551556042765912015-07-16T12:31:00.001-07:002015-07-16T12:31:41.280-07:00HOSTILE TAKEOVER<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgZbYrLF8YqtbEhM7dK8KantcXfs5hR4U_b10qu6u7_PORJ_jmEkHqy3Pyes5QrSMWzIiY0wi09WWZrCCSLKfvm0GL97WHxeyxCKlHJQVj-gmg0vzRXXlSMYHdMCGEIzSTfN6zxWSADATQQ/s1600/f8bc126e4b4e170eaf0c01.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="212" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgZbYrLF8YqtbEhM7dK8KantcXfs5hR4U_b10qu6u7_PORJ_jmEkHqy3Pyes5QrSMWzIiY0wi09WWZrCCSLKfvm0GL97WHxeyxCKlHJQVj-gmg0vzRXXlSMYHdMCGEIzSTfN6zxWSADATQQ/s320/f8bc126e4b4e170eaf0c01.jpg" width="320" /></a></div>
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Alexis Tsipras a semnat un acord </span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">în care nu crede.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Evident, ar fi putut să nu-l semneze, dar totuşi l-a
semnat. Şi semnând această înţelegere, el a fost de acord cu tot ceea ce i-a
îndemnat pe greci să respingă în referendumul din data de 5 iulie. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Acordul semnat de premierul Greciei, este catalogat ca
umilitor de către populaţia acestei ţări. Care acuză pierderea suveranităţii, a
libertăţii, la care grecii se ştie, ţin foarte mult. Şi cum altfel pot fi
numite condiţiile impuse de creditori, care nu au acceptat nici măcar să ia în
discuţie reducerea imensei datorii suverane de 350 miliarde de euro. Nu au
acceptat nici măcar să-l primească la masa tratativelor pe Yannis Varoufakis,
fostul ministru de finanţe care în consecinţă a fost nevoit să-şi dea
demisia.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Demisia ar fi fost indicat să
şi-o fi prezentat-o şi Alexis Tsipras, al cărui populism şi politică
duplicitară faţă de Troică şi chiar faţă de propriul popor, a făcut din Grecia
prima victimă europeană a politicii de servitute socială adoptată pe scară
largă de guvernele europene. Mai ales de către unele guverne europene. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Este posibil ca Tsipras să fi sperat ca grecii să fi
votat la referendumul din 5 iulie exact contrar faţă de cum el şi partidul său
i-a îndemnat să o facă. Ar fi scos atunci vinovat pentru eşecul politicii sale
duplicitare şi lipsite de consistenţă economică, nu numai pe puternicii Europei
ci chiar pe grecii de rând care s-ar fi dovedit de acord cu condiţiile
impuse.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Iar el, umilul servitor al
poporului nu ar fi avut altceva de făcut decât să urmeze dorinţa acestuia.
Totuşi în mod predictibil, poporul a votat împotriva condiţiilor Troicăi,
astfel că premierul s-a văzut pus în situaţia ingrată de a merge la masa
negocierilor asumându-şi întreaga responsabilitate de a accepta inevitabilul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>De fapt, premierul Tsipras ar fi trebuit să îşi asume
aceste decizii nu prin implicarea votului popular, previzibil de altfel, ci
printr-o negociere realistă cu creditorii ţării sale. Acuzaţiile la adresa
măsurilor umilitoare luate de creditori nu fac decât să întărească imaginea de
politician de carton şi fără conţinut pe care şi-a creat-o încă de la începutul
mandatului. Măsurile populiste pe care a declarat că intenţiona să le promoveze
într-o ţară adusă pe marginea prăpastiei economice (ştergerea datoriilor
populaţiei cu credite la bănci, de fapt preluarea lor la bugetul de stat şi aşa
covârşit de povara unui sistem fiscal nesustenabil, este doar una dintre ele),
este drept, nu de către partidul său, ci de partide la fel de populiste ca şi
al său, nu au făcut decât să întărească imaginea playboy politic care joacă la
un poker politico-economic, viitorul ţării sale, în baza unor prezumtive şi
foarte vagi promisiuni de finanţare din afara Europei. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Condiţiile puse de creditorii Greciei în schimbul
încheierii unui nou acord pe trei ani în valoare totală de 86 de miliarde de
euro sunt într-adevăr umilitoare. Creşterea TVA, impunerea TVA în insule,
săderi de salarii şi pensii pentru bugetari, creşterea vârstei de pensionare,
adoptarea legii bancrutei frauduloase, sunt numai câteva din lista consistentă
de măsuri administrative menite să aducă bani în bugetul epuizat al statului.
Însă pentru ca măsurile să aibă efect, ar trebui impuse mai întâi măsuri de
îmbunătăţire a colectării, pentru că se ştie că oricât de mare ar fi taxele şi
impozitele percepute, acestea nu îi afectează decât pe cei care le plătesc. S-a
propus instituirea unui fond de privatizare a activelor statului, prin care să
se vândă toate companiile şi participaţiunile deţinute de statul elen. Guvernul
însă nu va avea acces la acest fond, ci el va fi administrat de către ministrul
de finanţe al Germaniei, Wolfgang Schaeuble.<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>Iniţial chiar s-a sugerat ca acest fond să nu aibă nici măcar sediul în
Grecia, ci în Germania, dar se pare că s-a revenit asupra deciziei. Guvernul
elen nu va avea dreptul, pe toată durata acordului, să ia nicio decizie
economică fără consultarea prealabilă a reprezentanţilor creditorilor. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Dacă s-ar fi hotărât desfiinţarea guvernului grec şi
preluarea atribuţiunilor sale de către cancelaria federală a doamnei Merkel, nu
ne-am fi mirat foarte tare. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Dar nu este chiar aşa de sigur că aceste măsuri vor aduce
finanţele Greciei pe linia de plutire. Unele state membre ale Eurogrupului,
care vor avea dreptul să fie sau nu de acord cu această recapitalizare a
sistemului financiar elen, au anunţat deja că îşi vor folosi dreptul de veto.
Schaeuble susţine în continuare ieşirea Greciei din eurozonă pe o perioadă de
cinci ani, timp în care grecii se vor hotărâ dacă vor sau nu să mai facă parte
din clubul monedei unice.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Dar s-a propus la un moment dat şi transformarea noului
bail-out într-un bail-in, prin confiscarea tuturor depozitelor mai mari de
100000 de euro existente în băncile greceşti. Astfel că, grecii vor avea
privilegiul să-şi recapitalizeze singuri băncile, asfel încât să nu mai apeleze
la acordurile pe care tot ei le consideră umilitoare şi ipocrite. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Doar unul dintre punctele noului acord este cu adevărat
interesant – reducerea cheltuielilor de apărare. Se ştie că Grecia este
singurul stat european care a alocat în 2009 un buget cu adevărat generos
destinat cheltuielilor de înarmare</span><span style="font-family: Arial;">: 3,5
procente din PIB. Între 2010 şi 2014, bugetul pentru apărare al Greciei s-a
situate între 2,2 şi 2,7 procente din PIB. Cu adevărat generos. Este de
notorietate faptul c</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">ă s-a cerut insistent reducerea cheltuielilor militare, dar s-a evitat să
se discute despre anularea contractelor pe apărare. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În conformitate cu dezvăluirile revistei britanice Eye,
Grecia ar avea mai multe tancuri decât Germania, Franţa şi Marea Britanie la un
loc. În martie revista germană Bild a dezvăluit faptul că Airbus Helicopters
(fost Eurrocopter) ar fi plătit o mită de 45 de miloane de euro pentru un
contract pentru 90 de elicoptere NH. O altă mită de 68 de milioane de euro a
fost plătită unor oficiali greci de către gruprile germane Rheinmetall, STN şi
Atlas Electronik pentru un contract pentru achiziţia unor submarine. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În 2012 revista britanică Daily Telegraph a suspectat că
destinaţia unor fonduri ar fi fost mita, într-un contract prin care grupul
german Siemens ar fi asigurat tehnologia IT necesară desfăşurării Jocurilor
Olimpice din 2004, desfăşurate în Grecia. Contractul respectiv a fost semnat de
către ministrul de finanţe de atunci, Yannis Stournaras. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În 2013, grupul german deţinut de stat Deutsche Bahn a
plătit o mită de 346000 de euro pentru construcţia unor magistrale feroviare în
Grecia, inclusiv linia Proastiakos care uneşte Atena cu provincia Corint. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În 2010, grupul german Daimler a pledat vinovat într-un
proces intentat în Statele Unite şi a recunoscut că a plătit mită de peste 185
milioane de dolari unor oficiali guvernamentali din 22 de ţări, inclusiv
Grecia. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Se pare că totuşi mare parte din cele 350 miliarde de
euro pe care Grecia le datorează, s-au întors în statele de origine prin
contracte de care poate Grecia nici nu avea nevoie. Contracte câştigate în mod
fraudulos în mare parte, prin mită, de către mari companii europene, iar
ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble uită, atunci când cere
reducerea cheltuielilor militare ale Greciei, că acestea nu se rezumă doar la
bocancii şi hrana militarilor, ci că mare parte sunt de fapt folosite pentru
achiziţionarea de tehnică militară foarte scumpă, în condiţiile în care nimeni
nu ameninţă încă securitatea statului elen. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Yannis Varoufakis aseamănă acordul pe care Grecia cu
siguranţă îl va încheia, cu tratatul de la Versailles din 1919, unde Germania a
fost umilită în urma pierderii primului război mondial. Angela Merkel a răspuns
la aceasta cu multă filozofie: “N-aş vrea să mă implic în comparaţii istorice,
mai ales când nu sunt făcute de mine”. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Negocierile dintre guvernul Tsipras şi reprezentanţii
creditorilor Greciei au fost de fapt un ultimatum. Care seamănă extrem de mult
cu o <b><i>preluare ostilă</i></b> a unei companii. Se ştie că pe piaţă se
întâmplă frecvent ca o companie să aibă probleme financiare generate chiar de
către o companie rivală, care urmăreşte să absoarbă victima respectivă. De
obicei pentru a elimina de pe piaţă un posibil concurent.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Sau pentru a avea drum liber în construirea
unui imperiu financiar. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Acum, Europa se află în plin război. Nu este un război
care se poartă cu avioane şi tancuri. Este războiul tăcut al preluărilor
ostile. Iar pierderea suveranităţii, atât de des invocată de reprezentanţii
greci, este de fapt un transfer de suveranitate. De la autorităţile statale la
cele centrale de la Bruxelles. Controlate în mare parte de către companiile şi
instituţiile finaciare germane. Este drept şi că actuala organizare multicefală
a Uniunii Europene, este neviabilă şi că fără o centralizare a deciziilor
politice, viitorul ei este incert. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Să fie asta revanşa germanilor după două războaie
mondiale pierdute „pe nedrept” ? </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>După Grecia ar putea urma Spania. Portugalia. Franţa.
Italia.</span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-6339819740572499652015-07-09T13:12:00.001-07:002015-07-10T10:43:51.100-07:00CALUL TROIAN<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhEPfadNJp-BMhfBWMKUrxDlFbtbCVQbDesziN269_377pZ4If00liJr8ZWNHX7JTTfEsNNfJatwDY0SUh04-Uh3KAkhmheYiuqOojltdVUu_5KcSA4iwlqotGaBmKekNJVpWdBEvTD7N3W/s1600/n-JOHN-KERRY-large570.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="133" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhEPfadNJp-BMhfBWMKUrxDlFbtbCVQbDesziN269_377pZ4If00liJr8ZWNHX7JTTfEsNNfJatwDY0SUh04-Uh3KAkhmheYiuqOojltdVUu_5KcSA4iwlqotGaBmKekNJVpWdBEvTD7N3W/s320/n-JOHN-KERRY-large570.jpg" width="320" /></a></div>
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">5 iulie 2015. Grecii au
votat în proporţie de peste 60%, împotriva măsurilor de austeritate pe care
Troica încearcă să le impună ţării lor. Nu trebuie să fii expert în sociologie,
ca să-ţi dai seama că poporul grec va respinge măririle de taxe şi impozite pe
care FMI, BCE şi Banca Mondială, în calitate de creditori le consideră necesare
pentru a aduce fragila economie greacă pe linia de plutire. Şi evident, pentru
a-şi putea recupera cele aproximativ 320 de miliarde de euro, pe care Grecia, în
calitate de debitor, le datorează.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Cum se numeşte cineva care nu vrea sau nu poate să-şi
plătească datoriile? Comunist? Marxist? Maoist? Nu. El se numeşte rău platnic.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În Atena, mii de greci au ieşit în stradă şi au
manifestat în favoarea lui Alexis Tsipras şi împotriva politicilor de
austeritate promovate de creditorii Greciei, numind terorism, încercările lor
de a găsi calea comună pentru continuarea cooperării financiare. Cooperare care
s-a dovedit, dealtfel dezastruoasă. Pentru că numai dezastru se poate numi o
datorie de aproximativ 170% din PIB. Ministrul grec de finanţe, Yannis
Varoufakis a numit victorie a democraţiei, rezultatul referendumului organizat
cu suficientă perfidie, de un guvern Syriza, care e adevărat, nu este autorul
dezastrului, ci numai beneficiarul lui, din punct de vedere politic. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Grecii spun că nu au nevoie de banii Troicăi, ei vor
independenţă. Pentru ei, independenţa e mult mai importantă decât negocierea în
genunchi a unor noi împrumuturi, care de bună seamă, nu vor schimba cu nimic
situaţia, ci doar vor amâna deznodământul. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Se pare că acum grecii sunt suficient de independenţi,
asfel încât să fie în măsură să întoarcă spatele creditorilor şi să pornească
pe o cale numai de ei ştiută. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Dar după ce euforia referendumului se va stinge, după ce FMI, BCE şi BM se
vor retrage cu coada între picioare, după ce ziua de 5 iulie va trece, va veni
ziua de 6 iulie. Şi 7 iulie. Şi vor trebui plătite pensiile şi salariile. Şi
vor trebui achitate toate îndatoririle financiare ale statului. Iar statul grec
are îndatoriri financiare deloc mici. Iar în băncile greceşti se pare că mai
existau la data referendumului, doar 0,5 miliarde de euro. Atât.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Poporul grec a devenit un fel de acarul Păun al Europei. Din păcate, zecile
de ani de politici sociale risipitoare promovate de către o clasă politică
suficient de coruptă, încât să nu vadă decât interesul de moment, au făcut ca o
economie care în anii 90 devenise un model de dezvoltare să ajungă să acumuleze
datorii imense, imposibil de rambursat în termenele stabilite iniţial. Poporul
grec nu are nicio vină că pentru voturi, politicienii au inventat aberaţii
bugetare nesustenabile în condiţiile în care colectarea şi disciplina fiscală
erau echivalente cu ale statelor bananiere. Nu contribuabilii de rând sunt
responsabili de faptul că au fost inventate al treisprezecelea şi al
paisprezecelea salariu, a treisprezecea şi a paisprezecea pensie şi fel de fel
de facilităţi fiscale pentru care acum sunt blamaţi. Faptul că politicienii
lor, în goana după voturi au falsificat indicatorii financiari şi economici
astfel încât, de exemplu, salariul minim înainte de adoptarea monedei unice era
echivalent cu 200 de euro, iar acum el a ajuns la 750, chiar şi după ajustările
dureroase la care a fost supus. A fost economia greacă atât de performantă
asfel încât venitul minim să crească de peste patru ori în 10 – 15 ani? Sunt
vinovaţi contribuabilii greci că responsabilii cu disciplina fiscală au permis
ca evaziunea să devină o politică de stat? Sunt vinovaţi contribuabilii greci
că armatorii greci erau scutiţi de impozit? A acuza poporul grec de toate
acestea este ca şi cum vrei să acuzi apa că nu vrea să curgă de la câmpie la
deal. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Syriza plăteşte acum preţul propriului populism şi a populismului moştenit
de la înaintaşii ei. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Dar oare Grecia a ajuns acolo din cauza neputinţei ei de a se reforma? </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Puţin probabil.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Nu poţi să cazi într-o groapă dacă aceasta nu este încă săpată...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Este posibil ca Grecia să fi fost împinsă în această direcţie, de
intenţiile unor forţe care fac jocuri de putere în lume. Bazându-se evident şi
pe o predispoziţie cronică a unui popor balcanic spre corupţie. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Grecia va trece în această perioadă prin zile neplăcute, mai ales pentru
oamenii obişnuiţi. Băncile, prin ordinul guvernului se pare că vor rămâne în
continuare închise, iar limita de 60 de euro la extragerile din bancomate se va
menţine. Noul ministru de finanţe al guvernului Tsipras are o sarcină aproape
imposibilă, aceea de a-i convinge pe responsabilii Troicăi de bunele intenţii
ale guvernului grec de a reforma sistemul financiar, asfel încât banii datoraţi
să înceapă să fie plătiţi. Dar este o sarcină aproape imposibilă după
numeroasele declaraţii ale oficialilor guvernamentali greci, care prin prisma
orientării marxiste a partidului de guvernământ, au dat asigurări nenumărate că
veniturile populaţiei nu vor avea de suferit. Dar membrii guvernului grec, cu
toate că se declară marxişti, provin aproape toţi din familii foarte bogate,
care nu au nimic în comun cu propovăduielile bătrânului filozof german, ce spre
sfârşitul vieţii şi-a declarat învăţăturile, utopii. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Tsipras nu înţelege sau nu vrea să accepte că plata datoriilor o va face
populaţia Greciei, din propriile buzunare. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Deocamdată problemele de finanţare bancară au scos la iveală precaritatea
unei societăţi de consum. Moneda, care după cum se ştie reprezintă totalitatea
bunurilor şi serviciilor, dacă din varii motive lipseşte, trebuie înlocuită. O
situaţie oarecum asemănătoare a existat în Irlanda anilor 70, în momentul în
care băncile au intrat în grevă, refuzând să mai pună în circulaţie moneda.
Irlandezii au supravieţuit totuşi, şi timp de aproape un an, au apelat la
modalităţi de plată bazate mai mult pe încrederea reciprocă, decât pe
încrederea într-un sistem financiar. Mai pe scurt, produsele şi serviciile se
distribuiau pe sistemul trocului în natură, iar când acesta nu era posibil, pe
sistemul cvasicunoscut al registrului băcăniilor de cartier, ai căror partroni,
bazându-se pe relaţiile interpersonale dezvoltate de-a lungul timpului cu
comunitatea, aveau încredere că după normalizarea situaţiei, vor fi stinse
datoriile acumulate. La rândul lor, evident, foloseau pentru aprovizionare tot
sistemul bazat pe încrederea altor proprietari de afaceri. Sistemul a
funcţionat şi după normalizarea situaţiei, datoriile au fost plătite. Mai mult
ca sigur că Grecia va depăşi această situaţie neplăcută. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Dar modalitatea de plată a datoriilor rămâne o necunoascută într-o ecuaţie
care din păcate, are mai multe necunoscute. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Reeşalonarea lor pe o perioadă mai lungă de timp este o cale pe care troica
evită din răsputeri să o discute. Au existat în istorie exemple de state care
şi-au plătit datoriile acumulate după perioade foarte mari de timp. În
principiu, această modalitate de rambursare este agreată de instituţiile
financiare, ştiindu-se faptul că perioadele suplimentare sunt purtătoare de
dobânzi sau de dobânzi la dobânzi. Se ştie că în secolul 19, Regatul Unit, a
ieşit din războaiele napoleoniene cu o datorie imensă, mult peste capacitate de
rambursare a unui regat fie el chiar şi putere colonială. Dar au reuşit să-şi
releşaloneze scadenţele, astfel încât datoria a fost plătită cam după 80 de
ani. În secolul 20, Germania, sub presiunea datoriilor de război stabilite de
tratatul de la Versailles, după terminarea primului război mondial, a refuzat
să mai plătească, motivând că criza economică mondială din anii 30 face
imposibilă achitarea lor. Şi după al doilea război mondial, Germania a refuzat
să mai plătească o parte din datoria de război stabilită şi a cerut
reeşalonarea celei rămase. În 1981 şi 1990, Poloniei i s-au şters datoriile
acumulate. După invazia Iraqului din 2003, SUA au decis ştergerea de până la
90% din datoriile acestei ţări. Şi acestea sunt doar câteva exemple.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Reeşalonări, amânări, ştergeri ale datoriilor. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Grecia a juns la o datorie de aproximativ 320 miliarde de euro. Cam 170%
din PIB-ul ţării. Care nu e deloc de neglijat. Se ştie că, pentru a te
îndatora, ai nevoie de un creditor. Creditor care îţi analizează bonitatea.
Adică îţi analizează capacitatea de rambursarea banilor împrumutaţi. În cazul
Greciei, analiza a fost facută cam pe genunchi. Aşa pare la prima vedere. Dar
să nu ne îmbătăm cu apă. Grecia a prezentat cifre fantasmagorice încă de la
intrarea în zona euro. Şi-a falsificat indicatorii financiari, astfel încât să
corespundă cerinţelor mecanismului ratei de schimb (ERMII), impusă candidatelor
la eurozonă. Şi-a falsificat şi indicatorii macroeconomici, asfel încât este de
notorietate faptul că, la un moment dat, ei încasau subvenţii europene pentru
uleiul de măsline produs pe teritoriul lor, la o valoare care ar fi acoperit
totalitatea suprafeţelor cultivate cu măslini cumulate ale Greciei, Italiei,
Spaniei şi Portugaliei la un loc. Oare nimeni de la Bruxelles nu a făcut astfel
de calcule? Sau le-a făcut prea târziu? </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Nu se ştie cu exactitate ce calcule au făcut oficialii Comisiei Europene,
dar cert este că, atâta timp cât guvernul grec era de acord să cheltuie pentru
achiziţionarea de tehnică militară foarte scumpă, de la companii europene de
profil, fluxurile de capital care se scurgeau spre Atena, nu se puteau
împiedica de nişte banale calcule făcute pe hîrtie. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Din păcate, nimeni nu îşi asumă responsabilitatea fiului risipitor. Acum,
în al treisprezecelea ceas, toţi arată cu degetul către greci. Sunt vinovaţi,
desigur, pentru iresponsabilitatea cu care au votat demagogi la conducerea
ţării lor. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Dar aşa cum am mai spus, nu poţi cădea într-o groapă încă nesăpată. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Este posibil să asistăm la un schimb în natură pe care puternicii lumii
să-l fi aranjat la masa tratativelor. Nu ar fi pentru prima dată când popoare
întregi sunt târguite la masa unor conferinţe cu ştaif. Yalta (1945) este un
exemplu. Malta (1989) un altul. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">În 11 mai 2015 John Kerry s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Sochi. Oficial
au discutat probleme legate de dosarul iranian, de acţiunile împotriva Statului
Islamic şi problema ucrainiană. În spatele uşilor închise problema se pare că
s-a concentrat pe ceea ce a devenit dosarul ucrainian. Deoarece Ucraina este o
problemă spinoasă. Mai ales pentru Rusia. În calitate de ţară de tranzit a
gazului siberian spre Europa, Ucraina este vitală precarei economii ruse,
calificată drept nedezvoltată datorită nediversificării ei. Iar în condiţiile
unui preţ derizoriu al gazului şi petrolului, Rusia depinde de livrările de gaz
spre Europa Centrală şi de Est, ca de aer. Alternativa rusă de luptă împotriva
unui preţ scăzut este mărirea livrărilor. Dar pentru ca totul să funcţioneze, este
nevoie de un tranzit constant şi nu fragmentat de o ţară ostilă. De aceea a
ales varianta de tranzit turcă, după abandonarea proiectului South Stream. Şi
speră ca până în decembrie 2016 să poată livra prin noua reţea denumită Turkish
Stream în Grecia şi de acolo în Europa. De aceea are nevoie de Grecia ca
alternativă viabilă pentru Ucraina. Iar alternativa grecească trebuie să
convingă că e viabilă tocmai pe marele partener de afaceri al Rusiei. China.
Care din 2018 va importa cantităţi imense de gaze naturale prin noul gazoduct
care va uni Siberia cu China. Deoarece Rusia vrea să evite exact situaţia
actuală în care este dependentă de Europa pentru livrările sale de gaze. Pentru
că dacă nu reuşeşte să convingă Beijingul că are alternative la yuanii chinezeşti,
China se va transforma într-un client care va dicta preţul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">După întâlnirea dintre Kerry şi Putin de la Sochi, în 4 iunie, secretarul
general NATO, Jens Stoltenberg a declarat că „Federaţia Rusă nu este o
ameninţare imediată pentru NATO, deşi relaţiile bilaterale sunt reci”. Şi a
continuat</span><span style="font-family: Arial;">: “Ceea ce vedem reprezintă o
mai mare lipsă de predictibilitate, mai multă insecuritate, mai multe
tulburări. Dar nu cred, nu vedem o amenințare imediată împotriva oricărei țări
NATO dinspre est”. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Aceste declaraţii vin la
puţină vreme după ce toată presa occidentală abunda în declaraţii belicoase şi
în analize militare care demonstrau clar că zilele până la izbucnirea celui
de-al treilea război mondial sunt numărate. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Se va folosi Rusia de
Grecia pentru a continua să îşi consolideze influenţa economică în Europa?</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"> Pentru că interesul
Rusiei în Grecia evident că nu este să o folosească doar ca ţară de tranzit a
gazelor sale spre Europa. Grecia este văzută ca un cap de pod sau avanpost al
răsăritului în războiul de uzură pe care îl poartă împotriva apusului.
Extinderea Uniunii Europene până la graniţele Rusiei, ameninţă din punct de
vedere economic Federaţia Rusă. Şi nu numai din punct de vedere economic. Dar
şi geopolitic. Încercarea de atragere a Ucrainei pe orbita occidentului
echivalează cu un inceput de invazie a Rusiei. Pentru că Rusia nu se poate
măsura din punct de vedere economic şi social cu occidentul. Rusia ar fi
asimilată economic şi social de statele dezvoltate ale vestului. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Răspunsul Rusiei la acest atac este un cal troian numit Grecia, abandonat
de comunitatea europeană la ordinul Washingtonului. Un cal troian care în
viitor ar putea fi piesa de rezistenţă a unei rupturi majore în interiorul
Uniunii Europene. Se pare că se cedează un stat mic şi înglodat în datorii cum
este Grecia, în schimbul Ucrainei, care furnizează o poziţie geostrategică
superioară. Direcţia strategică ucrainiană a fost apreciată şi de către
planificatorii militari germani în timpul celui de-al doilea război mondial,
când principala forţă de izbire împotriva Uniunii Sovietice, s-a deplasat pe direcţia
ucrainiană. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Rusia se pare că respectă înţelegerea. Luptele din Donbass şi-au pierdut
intensitatea. Iar imediat după referendumul din 5 iulie din Grecia pe tema
măsurilor de austeritate impuse de Troică, Putin a discutat cu Tsipras la
telefon, asigurându-l de suportul său. Oricum, în primăvară îi promisese 5 miliarde de euro dacă va accepta să devină ţară de tranzit pentru gazele naturale ruseşti către Europa.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Va fi interesant de văzut reacţia Chinei. Care acum se lasă aşteptată.</span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-16465794711198873492015-06-17T11:56:00.001-07:002015-07-02T11:26:48.123-07:00A DAY THAT NEVER COMES<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgbnaUoMyB1lxLVlXC6YHiyFSdW_Ek2jbsKFweHVZgurNw4MJHgHRwaKKAHMV-zN114fqGfzevq8RzSkWSVxjLIfIC7lpm5hxl3knW0hkuoJsyMMXOWD-j9kFQDe_toXiQi0CMCnJjqNIqB/s1600/ko_syriza.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="187" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgbnaUoMyB1lxLVlXC6YHiyFSdW_Ek2jbsKFweHVZgurNw4MJHgHRwaKKAHMV-zN114fqGfzevq8RzSkWSVxjLIfIC7lpm5hxl3knW0hkuoJsyMMXOWD-j9kFQDe_toXiQi0CMCnJjqNIqB/s320/ko_syriza.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">C</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">ând în 1998 au fost stabilite criteriile de convergenţă
de către cele 11 state constituente ale eurozonei, nimeni nu şi-a pus problema
dacă va exista la un moment dat cineva care va voi să o părăsească. Sau să fie
dat afară. Nu a fost creat un mecanism care să stabilească ce criterii trebuie
să îndeplinească, sau mai bine zis ce criterii nu a reuşit să îndeplinească un
stat, pentru a părăsi eurozona. Filozofia de bază a eurozonei este aceea ca în
timp, pe măsură ce vor îndeplini criteriile de convergenţă, toate statele
Uniunii Europene să adopte moneda unică. De aceea a şi fost creat European
Exchange Rate Mechanism (ERM II), un sistem intermediar unde statul candidat va
petrece doi ani înainte de adoptarea monedei unice, pentru a da posibilitatea
testării capacităţii de asimilare a criteriilor impuse. Şi pe de altă parte, de
a-l impulsiona să grăbească atingerea parametrilor impuşi. Oricum, o Uniune
Europeană fără o monedă unică era de neconceput.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Cel puţin până acum.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Cu cele 350 de miliarde de euro datorii suverane, Grecia
este creditată cu titlul de prim stat care va ieşi din eurozonă. Şi chiar din
Uniune.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Sau poate va fi dată afară, cu
toate că, aşa cum se ştie, nu există mecanismul care să scoată afară din
eurozonă un stat cu drepturi depline. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Grecia a îndeplinit criteriile de convergenţă în 2001, la
doi ani de la lansarea monedei euro, în 1 ianuarie 1999. Se pare că încă le mai
îndeplineşte. Acum, în 2015, la 14 ani distanţă, sunt voci virale care îndeamnă
la excluderea sa din eurozonă numai pe motiv că a acumulat datorii imense.
Nimeni nu ştie însă dacă Muntenegru şi Kosovo au îndeplinit vreodată vreun
criteriu pentru a adopta euro. Şi totuşi folosesc moneda unică europeană, chiar
dacă nu au reprezentanţi în board-ul Băncii Central Europene. Folosirea monedei
unice europene este o garanţie pentru aceste două state, că sistemele lor
financiare vor rămâne stabile şi eficiente şi nu vor fi expuse riscurilor
atacurilor financiare ale unor speculatori financiari internaţionali. Deci, cu
toate că nu li se impune să îndeplinească niciun criteriu, cu toate că se pot
îndatora după bunul plac, nimeni nu analizează fapul că cele două ţări, care
nici măcar nu sunt în Uniunea Europeană, beneficiază de pe urma unei
construcţii la care şi-a adus aportul chiar şi mult blamata Grecie. Şi aici ar
putea fi amintit numai Pactul de Stabilitate şi Creştere, un acord politic
între statele membre U.E., care impune membrilor eurozonei un deficit bugetar
care să nu depăşească 3% din produsul intern brut (PIB) şi ca datoria suverană
a statului respectiv să nu depăşească 60% dn PIB. Pactul a fost adoptat la
îndemnul ministrului de finanţe al Germaniei, în 1996, ca un preambul la
crearea monedei unice europene şi se dorea a fi un gardian al noii monede
europene. Criteriul deficitului maxim a fost o piatră de încercare foarte grea
mai ales pentru acele economii europene în plină expansiune, fiindu-le frânată creşterea
economică, ştiindu-se că <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>aceasta vine de
obicei la pachet cu deficit bugetar mărit şi nivel al împrumuturilor
crescut.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Cine au fost cei care au
încălcat în primul an de existenţă al monedei unice, Pactul de Stabilitate?
Evident, cei care l-au impus, Germania şi Franţa. Nu Spania, nu Portugalia, nu
Olanda, sau alte economii mici. Şi nici măcar Grecia.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Grecia are datorii prea mari şi este incapabilă să îşi
reformeze sistemul financiar. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Grecia avea datorii mari şi acelaşi sistem financiar şi
în 2001 când a adoptat moneda unică europeană. Şi totuşi nu a fost o problemă,
a îndeplinit criteriile de convergenţă şi a intrat în eurozonă. Dar eurozona nu
este pentru Grecia doar o umbrelă financiară menită să-i confere stabilitate.
Grecia devine şi un exportator de stabilitate financiară, prin aportul său care
face ca Uniunea Europeană să devină prima zonă economică a lumii cu un PIB
cumulat de 17 trilioane de USDollars, înaintea Statelor Unite cu 16 trilioane
USDollars şi Chinei cu 15 trilioane USDollars. Şi la fel ca şi celelalte membre
ale eurozonei, în cei paisprezece ani de apartenenţă la eurozonă, Grecia şi-a
adus aportul contributiv la crearea bugetului comun european.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Cine pierde şi cine câştigă din ieşirea Greciei din zona
euro?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În data de 30 iunie, Grecia trebuie să plătească două
rate cumulate din datoria către FMI de 1,5 miliarde de euro, pentru a-şi
demonstra buna credinţă şi pentru a avea acces în continuare la sistemele de
finanţare internaţionale. Această cumulare este o regulă care se aplică rar de
către boardul FMI, cu privire la transferul unor tranşe datorate, şi numai
atunci când, din probleme tehnice privind transferul financiar
intercontinental, este tehnic imposibil ca acesta să se realizeze în timp util.
Cumularea ratei din 5 iunie cu cea din 30 iunie, nu reprezintă deloc o problemă
tehnică ci mai degrabă o prelungire a agoniei în care economia Greciei se
zbate. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Din păcate, datele financiare şi staistice ale Greciei nu
sunt deloc în măsură să încurajeze continuarea creditării ei. Datoria cumulată
se ridică la peste 320 miliarde de euro, din care numai Germaniei îi datorează
56 de miliarde. Datoriile Greciei au atins 177% din produsul intern brut.
Produsul intern brut a scăzut cu 25% din 2010, anul în care criza a început să
lovească tot mai tare economia greacă</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>S-a calculat ca ieşirea controlată a Greciei din zona
euro ar putea costa Europa circa 300 de miliarde de euro, pe când ieşirea ei
necontrolată ar aduce nota de plată la 1000 de miliarde de euro. Băncile
greceşti au o prezenţă susţinută în zona de est a Europei, iar o eventuală
intrare în incapacitate de plată a Greciei ar afecta serios sistemele
financiare ale Europei răsăritene. Liderii greci nu exclud amânarea pe temen
lung sau refuzul de a mai plăti datoriile către creditori. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Dar este puţin probabil că economia Greciei nu ar putea
fi salvată. Potenţialul Greciei este imens şi şi-a demonstrat de-a lungul
timpului eficienţa economică. Ani de zile Grecia a constituit un model de
succes, având o economie mai dinamică decât a statelor vest europene
dezvoltate. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Dar de când în zonă a apărut cazul Ucraina, se pare că
interesul de a ajuta Grecia să depăşească această perioadă dificilă s-a
estompat. Interesul pentru Ucraina a crescut exponenţial şi se fac scenarii
pentru a ajuta economia ucrainiană să revină pe linia de plutire. Economia
ucrainiană este cu mult mai puţin performantă decât cea a Greciei, iar corupţia
generalizată lasă puţine opţiuni pentru imaginarea de măsuri de redresare
economică. În principiu economia ucrainiană este deţinută de oligarhii
ucrainieni care după modelul rusesc, au constituit adevărate imperii economice
de tip stat in stat. Măsurile de ajutorare a economiei Ucrainei se vor
transforma în transferuri de capital în sacul fără fund al oligarhilor
ucrainieni. Iar având în vedere că principala zonă industrială a Ucrainei este
acum deţinută de nou înfiinţata Uniune a Republicilor Populare Donetsk şi
Lugansk (Novorossia), este clar că încercarea de a aduce pe lina de plutire
această ţară este o misiune aproape imposibilă. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>S-a avansat ideea ştergerii a jumătate din datoriile
ucrainiene care acum se cifrează la aproximativ 95 % din PIB (atât datoria
publică dar şi datoria privată). Iar PIBul Ucrainei a fost în 2014 de 83
miliarde de euro. Deci datoria totală a acestei ţări este de 77 miliarde de
euro. Sumele sunt imense, dar interesul în zonă este la fel de mare. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Să ne amintim că în anii 80-90, Poloniei, care era văzută
ca ţara care se opunea pe faţă comunismului, i s-au şters datoriile, ceea ce a
constituit un imens ajutor pentru economia poloneză, care acum este cea mai
dinamică din estul Europei. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În Ucraina anului 2015, interesul de a o transforma
într-un vârf de lance în lupta împotriva expansionismului rusesc, face ca ideea
de ştergere a datoriilor să prindă contur şi să nu mai fie decât o chestie de
timp până când se va întâmpla. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Nu acelaşi interes există pentru Grecia, ţară care este
în aceeaşi situaţie. Că a ajuns în acest punct de voie sau de nevoie, nici nu
mai contează. Finanţiştii europeni acceptă să piardă 300 de miliarde de euro
prin excluderea din Europa a unui stat care se află în Europa de mii de ani.
Acceptă să arunce zona de sud est a uniunii într-o degringoladă economică, în
condiţiile în care, dacă vor fi afectate de grexit, statele est europene,
puternic conectate la sistemul bancar grecesc, îşi vor reveni anevoios, poate
doar cu ajutor de la centru. Dar aceste state s-au dovedit buni platnici şi
dacă va fi nevoie , BCE, FMI şi ceilalţi creditori vor risca să investească noi
sume aici, ştiind-se că aceste sume nu numai că le vor fi returnate la timp şi
cu dobândă, dar vor lega şi mai tare estul Europei de vest, întărind şi mai
mult legăturile de vasalitate pe care aceste ţări deja le au faţă de statele
puternice ale uniunii. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Dar grexitul nu va fi doar o ieşire pe uşa din dos a
Europei a unui stat membru. Există pericolul de contaminare prin care şi alte
state membre ale eurozonei şi ale Uniunii Europene ar putea fi alungate, ca
urmare ale incapacităţii lor de a plăti datoriile acumulate. Irlanda şi
Portugalia sunt în aceeaşi situaţie şi în curând se va pune problema dacă este
oportun de a fi susţinute sau dacă nu e mai ieftin să fie şi ele alungate.
Anglia este într-o criză de încredere la adresa instituţiilor europene care
sunt bănuite că fac doar jocurile unor corporaíi, fără nicio legătură cu
menirea lor de instituţii de coordonare comunitară. Tot mai multe voci din
Anglia cer ieşirea din Uniunea Europeană, ca să nu mai vorbim că deja, termenul
de adoptare al monedei unice <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>nici nu mai
este amintit. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Neîncrederea tot mai accentuată a statelor mici ale
Uniunii Europene în jocul pe care îl fac marile puteri, va duce foarte probabil
de la grexit la <i>euroexit. </i>Adică dezintegrarea construcţiei începute după
cel de-al doilea război mondial, prin care se dorea întemeierea unei Europe
unite. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Un astfel de tsunami nu mai este privit ca pe o
imposibilitate de către liderii europeni şi cei mondiali. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Abandonarea Greciei în favoarea Ucrainei, doar pentru a susţine ofensiva pe
care statele Unite şi aliaţii săi au început-o împotriva Federaţiei Ruse, va
duce la reconsiderarea încrederii pe care statele cu economii precare din estul
Europei, o acordă centrelor financiare şi de putere ale Uniunii Europene.
Statele Europei de Est au economii prea slabe şi prea vulnerabile, pentru a fi
târâte în imensul malaxor de interese în care puternicii lumii vor să le
folosească. De curând Polonia şi-a reafirmat neîncrederea în alianţa pe care
Uniunea Europeană a încheiat-o pe tăcute cu Statele Unite în privinţa
viitorului evenimentelor care se desfăşoară în zona de est a Europei (Ucraina), alegând un preşedinte eurosceptic.
Andrzej Duda este cunoscut drept un eurosceptic moderat şi care susţine nevoia
de schimbare a Europei. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Liderii statelor est europene oscilează între estul rusesc şi vestul
americano-european pe bună dreptate. După ce ani de zile statele estice ale
uniunii au fost tratate ca niste membri de mâna a doua, cărora li s-a făcut un
hatâr imens că au fost primite în uniune, neadmiţându-se niciodată aportul
imens economic pe care aceste state le-au adus prin deschiderea pieţelor
economice de zeci de milioane de locuitori, deschiderea drumului către resurse
şi către mâna de lucru ieftină, motor al creşterii economice a statelor din
vest, după toate acestea, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>odată cu
venirea crizei economice mondiale, au fost lăsate să se descurce singure,
neluându-se în considerare faptul că pentru o economie precară, care marşează
spre a reduce decalajele faţă de economiile dezvoltate, criza economică a fost
echivalentul închiderii robinetului de oxigen pentru un scufundător.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Când state lovite puternic de criză precum
Grecia, Cipru, Ungaria, Slovacia, au căutat în est noi variante de finanţare şi
noi pieţe de desfacere pentru produsele lor, precum şi renegocierea
contractelor vitale pentru energie, au fost aspru pedepsite de către
diriguitorii de la Bruxelles, acuzându-le de trădare a intereselor comunitare.
Sunt acuzate că încearcă instituirea unor regimuri dictatoriale, sau de
orientare dictatorială. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Grexitul echivalează cu o pedeapsă. Nu contează a cui va fi iniţiativa
ieşirii din uniune şi din eurozonă. Dar grexitul trebuie să constituie o lecţie
învăţată pentru statele est europene. Atâta vreme cât îi vor fi servite
interesele, vestul Europei va avea numai cuvinte de laudă. Dacă nu, laudele se
vor transforma în acuzaţii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Poate că grexitul este tocmai momentul oportun ca statele estice să se
unească în apărarea Greciei, demonstrând acea coeziune de zonă, coeziune care a
lipsit şi lipseşte occidentului. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Poate că este tocmai vremea ca grexitul să se transforme în est-exit.</span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-73841859726422889522015-06-03T12:18:00.001-07:002015-06-03T13:21:28.830-07:00GREXIT - ZIUA CUŢITELOR LUNGI<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgZcWg96WyG28s9RJ2FrSDVbW8WdjB_6huZas7R6-F5yTB4jHFw1XTLgVVcdIe99i1FVSSUPW5DVO-0UwIaTseqDZYHwjtorO_iz19FvAiNt25iQnh0WVbtN3ki9jX0yO51uuOImktpHm9i/s1600/th.jpeg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgZcWg96WyG28s9RJ2FrSDVbW8WdjB_6huZas7R6-F5yTB4jHFw1XTLgVVcdIe99i1FVSSUPW5DVO-0UwIaTseqDZYHwjtorO_iz19FvAiNt25iQnh0WVbtN3ki9jX0yO51uuOImktpHm9i/s1600/th.jpeg" /></a></div>
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"> Ziua de 5 iunie 2015 ar
putea intra în istoria Greciei ca „Ziua cuţitelor lungi”. Grexitul, dacă va fi,
va fi unul însângerat.</span><span style="font-family: Arial;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Nacht der langen Messer. Noaptea cuţitelor lungi. A avut
loc în Germania între 30 iunie şi 2 iulie 1934, când SS-ul (Shutzstaffel) a
decapitat pur şi simplu conducerea SA (Sturmabteilung). Adolf Hitler a ordonat
SS-ului să decapiteze SA-ul şi să-l asasineze pe şeful său Ernst Rohm, cu toate
că Hitler, ca şi SS-ul erau creaţia acestuia. După primul război mondial,
fostul caporal Adolf Hitler a fost subordonatul fostului căpitan Ernst Rohm în
cadrul noului partid de extremă dreaptă NSDAP. Rohm a văzut în guralivul,
fanfaronul şi antisemitul Hitler, liderul partidului nazist, lider care el, cu
trecutul şi prezentul său, nu putea fi. Hitler a fost creaţia lui Rohm, care
credea că fanfaronul guraliv va putea fi manevrat astfel încât, NSDAP-ul va fi
instrumentul său de accedere la guvernarea Germaniei. Dar nu a fost să fie aşa.
Se pare că în noaptea de 30 iunie, însuşi Hitler şi-a descărcat Luggerul în cel
care-i fusese mentor. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Încă de la obţinerea independenţei, în 1821, Grecia a
avut o lungă istorie în intrare în incapacitate de plată. De fapt, ca stat
independent, Grecia a înregistrat nu mai puţin de cinci default-uri. Patru
numai în secolul XIX: 1826, 1843, 1860, 1894. Şi numai unul în secolul XX:
1932. În lume, doar Venezuela şi Ecuador o depăşesc la numărul de default-uri:
10.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Prima intrare în incapacitate de plată a avut loc imediat
după obţinerea independenţei şi transformarea fostei provincii otomane în stat
suveran. Războiul grec de independenţă, a fost văzut de puterile occidentale
ale Europei ca o oportunitate de a limita influenţa otomană în estul Europei,
şi mai ales în Balcani. Limitatrea acestei influenţe, şi aducerea acestui
teritoriu european pe orbita intereselor economice ale occidentului, s-a
concretizat prin susţinerea societăţii secrete Filiki Eteria (Societatea
Prietenilor) cu un credit garantat de London Stock Exchange de 475000 lire
sterline în 1824 şi mai apoi, de 1,1 milioane de lire sterline în 1825. Ambele
credite erau finanţate prin bonduri publice cu o depunere iniţială de numai 10
procente din valoare, rămânând ca restul sumei să fie achitată ulterior. Deci
pe hârtie Grecia a fost împrumutată cu 1,575 milioane de lire sterline, dar în
realitate, ar fi trebuit să primească pentru început doar 157500 de lire
sterline. De fapt, nu a primit decât încurajări pentru că fondurile s-au scurs
în destinaţii obscure ale intermediarilor afacerii. L-au primit totuşi pe Lord
Byron, un poet de succes care a luptat şi a murit alături de greci, nu înainte
de a lăsa posterităţii opere minunate despre idealurile de libertate ale
patrioţilor greci. Restul sumei negociate în birourile elegante ale occidentului
nu a mai fost nici măcar amintită, motivul fiind că lupta pentru independenţă
şi împotriva hegemoniei otomane s-a transformat într-un veritabil război civil.
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Nu se ştie câţi bani au ajuns în Grecia.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Al doilea default a survenit în 1843 şi a fost generat de
împrumutul de 60 de milioane de drahme, pe care Grecia, ca stat independent l-a
antamat în 1832 pentru dezvoltarea armatei sale şi pentru, evident, înscăunarea
pe tronul regatului a lui Otto , prinţul bavarez pe care englezii l-au impus ca
rege al Greciei. În epocă apăruse ideea că popoarele balcanice nu se puteau
autoguverna prin conducători pământeni, ca urmare a lungii lor istorii de
vasali ai unui imperiu care era supranumit<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>„bolnavul Europei”, cunoscut pentru corupţia sa endemică. Şi drept
urmare se încerca implementarea în Balcani a unei politici a importului de
monarhii din vestul Europei. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În 1860 Grecia a trecut prin al treilea default, ca
urmare a excluderii sale de pe pieţele de capital, deoarece avea deja un
curriculum încărcat pe zona de intrare în incapacitate de plată. Guvernul grec
nu reuşea să se împrumute decât la dobânzi duble faţă de cele practicate pe
pieţele financiare. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>1894 a fost anul celui de-al patrulea default. Motivul a
fost că după unele reforme făcute în deceniul 7 al secolului XIX, având din nou
acces pe pieţele de capital, guvernul grec s-a împrumutat, fără să mai poată
achita. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Deja devenise o tradiţie.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Se pare că vestul Europei pedepsea drastic Grecia pentru
că se împrumutase în vederea susţinerii ofensivei Europei împotriva Orientului
reprezentat de Imperiul Otoman. Era de fapt o cruciadă economică ce avea drept
scop acapararea pieţelor estice şi balcanice ale Europei, spre folosul evident
al economiilor puternice ale occidentului. Franţa, Anglia şi nou apăruta pe
hartă Gemania, îşi făcuseră un scop din alungarea otomanilor din Europa,
folosindu-se în acest scop de dorinţa de libertate ale popoarelor balcanice
oprimate. Oprimate sau nu, popoarele balcanice s-au ridicat cu mult curaj la
luptă, dar cu furci şi cu topoare, chiar şi în secolul XIX, era cam greu să
învingi redutabila armată a sultanului. Aşa că era nevoie de bani, pentru arme,
pentru provizii, pentru plata strategilor şi mercenarilor angajaţi. Poate că ar
fi fost cinstit ca aceşti bani să fie furnizaţi direct de către cei care urmau
să devină beneficiarii luptei lor, cetăţenii statelor occidentale. Poate că
sângele vărsat de greci, bulgari, sârbi, români, era totuşi un aport suficient
pentru câştigarea libertăţii ţărilor lor. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Dar occidentul a preferat să îi încurajeze de pe margine
şi să-i împrumute cu dobânzi ameţitoare, iar când guvernele nu mai puteau
plăti, erau sancţionate cu excluderea de pe pieţele financiare. Dar cum de la
un om sărac nu ai ce să iei, specialiştii occidentali în colonialism recomandau
iertarea de datorii, şi noi împrumuturi care să resusciteze economiile
balcanice, neperformante. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În secolul XXI nu s-a schimbat nimic. Grecia are datorii
de 350 de miliarde de euro. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Pentru a
obţine bunăvoinţa creditorilor, Grecia a plătit către FMI o rată de circa 750
milioane de euro. Dar are nevoie de 2,5 miliarde de euro pentru a nu intra în
incapacitate de plată.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>De afară, Grecia este văzută ca o ţară care se împrumută,
iar cînd banii se termină, se împrumută iar. Un studiu european arată că grecul
obişnuit nu este convins că plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat
este un act benefic pentru societate. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Se împrumută guvernul grec, nicio îndoială, dar ca să te
împrumuţi este nevoie ca şi în dragoste, de doi: un creditor şi un debitor. Aşa
cum mite nu poate fi mită decât când există doi infractori, cel care dă şi cel
care ia mita, la fel este şi în cazul împrumutrilor, ai nevoie de un creditor,
pentru a deveni dator vândut. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Cel mai relevant episod din aşa zisa spirală a împrumuturilor
greceşti, care au adus ţara pe marginea prăpastiei financiare s-a petrecut în
anul 2011, când toate instituţiile financiare cântau prohodul sistemului
economic grecesc. În octombrie 2011, cu toate că era încă de pe atunci în
pragul falimentului, Der Spiegel dezvăluie în ediţia sa online de luni, 15
octombrie 2011, că guvernul grec intenţionează să cumpere patru fregate
franţuzeşti ultramoderne, în valoare de 300 milioane de euro bucata. Ştirea a
picat ca o bombă imediat după ce presa spaniolă scrisese despre intenţia
Greciei de a achiziţiona un număr de 400 de tancuri americane de tip M1A1
Abrams, second hand. Presa europeană dar mai ales cea germană este inflamată la
maxim, titrând că Grecia intenţionează să cumpere fregatele practic pe banii
germanilor, cei mai mari contribuitori la bugetul comunitar, buget din care
Grecia era împrumutată fără a se mai analiza dacă are posibilitatea de a-i mai
restitui. Fregatele erau construite de concernul francez de stat DCNS, care
concurase pentru contractul respectiv cu nemţii de la Thyssen Krupp. Este
foarte clar că dacă germanii ar fi câştigat contractul ar fi tăcut mâlc şi
probabil că cei care ar fi arătat cu degetul spre risipitorii greci ar fi fost
fără îndoială francezii. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Episodul aminteşte
o altă afacere veroasă instrumentată de exponenţii finanţelor mondiale când, la
sfârşitul anilor 90 România era forţată să cumpere 92 de elicoptere americane
în valoare de aproape un miliard de dolari, de la compania Bell Helicopters, cu
promisiunea de retehnologizare a fostei uzine IAR de la Ghimbav, Brasov. În
acel moment România era în tratative cu FMI, pentru acordarea unor împrumuturi
de urgenţă care ar fi ajutat la evitarea unui eventual default. Se pare că
factorii responsabili de la Bucureşti, nu au căzut în plasă, drept pentru care
contractul nu a mai fost semnat.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>De-a lungul
istoriei recente, statele occidentale ale Europei au privit Balcanii şi în
general estul Europei ca pe nişte cunoaştinţe de mâna a doua, rudele sărace de
la ţară. Şi-au adus aminte de Balcani doar când interesele lor de puteri
europene au cerut-o. Şi atunci când au putut să se folosească de aceste rude
sărace, economic şi politic. Nu au văzut Balcanii ca pe un partener economic şi
politic, de o importanţă indiscutabil mai redusă, dar nu nesemnificativă ci ca
pe un teren de experimente politice şi militare. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Ce au realizat</span><span style="font-family: Arial;">? </span><span style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span lang="RO"></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Au radicalizat populaţiile ţărilor balcanice şi est europene, asmuţindu-le
iniţial împotriva inamicului oriental, Imperiul Otoman, pentru a prelua
pentru occidentali influenţa economică şi politică, iar mai apoi împotriva inamicului economic din
est, Federaţia Rusă. Prin politica de neocolonialism economic, dusă de puterile
occidentale influenţate de Statele Unite, au venit la putere partide şi lideri
extremişti sau de orientare extremistă (SYRIZA-partid maoist- în Grecia, Victor Orban în
Ungaria) şi mai mult au orientat întreaga zonă, puternic dependentă de gazele
ruseşti, către Federaţia Rusă.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Balcanii
vor deveni, dacă nu au devenit deja, un pion pe o tablă de şah, fără de care
victoria devine imposibilă. De Balcani depinde viitorul Turkish Streamului,
gazoductul care va uni Rusia cu Europa. Slovacia, prin premierul Figo, a propus
deja un proiect Eaststring, adică un gazoduct care să conecteze Turcia cu Grecia,
Bulgaria, România, Slovacia. Estul Europei nu mai execută întocmai ordinele
venite de la Bruxelles. Începe să conştientizeze că este folosit în jocurile
celor mari. Şi îşi activează sistemul de autoapărare. Îşi activează instinctul
de conservare. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">În 5 iunie, Grecia ar putea intra în incapacitate de plată. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Pentru a şasea oară.</span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-61737036476281978982015-05-24T11:10:00.001-07:002015-05-25T10:13:42.500-07:00GENTLEMEN'S AGREEMENT<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhzwXd2Mzdelv0xUogCQ_ZKmRhCuiVmCSpZPE8R8NnL7-iB1SlsjdFlkpyDeftARykHE24PBF6tpWXcfmSLBauomOLSvP8zlXL-L_uDhT-aLKNZcs5MKxbx6-nR_RhBvC7ADIPqqXPRjX-3/s1600/a69b18d3dca306902afb6127366eb834ecc1c387.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhzwXd2Mzdelv0xUogCQ_ZKmRhCuiVmCSpZPE8R8NnL7-iB1SlsjdFlkpyDeftARykHE24PBF6tpWXcfmSLBauomOLSvP8zlXL-L_uDhT-aLKNZcs5MKxbx6-nR_RhBvC7ADIPqqXPRjX-3/s320/a69b18d3dca306902afb6127366eb834ecc1c387.jpg" width="320" /></a></div>
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if !mso]><img src="//img2.blogblog.com/img/video_object.png" style="background-color: #b2b2b2; " class="BLOGGER-object-element tr_noresize tr_placeholder" id="ieooui" data-original-id="ieooui" />
<style>
st1\:*{behavior:url(#ieooui) }
</style>
<![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Orice se poate spune despre acordul Minsk II, numai c</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">ă ar fi un <i>gentlemen’s
agreement</i> nu. Un gentlemen’s agreement este o înţelegere bazată pe onoarea
fiecărei părţi. Este o înţelegere mai viabilă decât un contract scris.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">În 11 februarie 2015, la Minsk, s-au pus bazele procesului de dezmembrare
al Ucrainei. În cele 13 puncte, membrii formatului Normandia au stabilit sub
semnătură, că Ucraina încetează să mai existe în forma de până la lovitura de
stat a Euromaidanului. Formă stabilită tot sub semnătură, pe un tratat din
1994, când Ucraina a fost convinsă să-şi cedeze arsenalul nuclear moştenit de
la defuncta Uniune Sovietică. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span><i><span style="font-family: Arial;">Parteneriatul
Estic</span></i><span style="font-family: Arial;"> este un acord de asociere pe
care Uniunea Europeană <u></u>l-a încheiat cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Belarus.<sup> </sup><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Acest proiect a fost inițiat de Polonia și Suedia în 2008. Primul summit a avut
loc la data de 7 mai 2009
la Praga. Acum aceste state formea</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">ză <b>zona gri</b>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Statele occidentale ale
Uniunii Europene, au fost reticente în 2008, atunci când iniţiativa
polono-suedeză s-a materializat, fiind înfiinţat Parteneriatul Estic, care are
ca scop declarat o cooperare economică mai strânsă cu statele semnatare, foste
republici unionale sovietice. Se temeau de reacţia Rusiei, care a şi acuzat
Uniunea Europeană de tentativă de extindere în spaţiul fostei Uniuni Sovietice.
Adică în spaţiul pe care Rusia a considerat întotdeauna că îi aparţine de
drept. Dar protestele Rusiei s-au lovit de hotărârea de neclintit a polonezilor
şi suedezilor, care au reuşit să clădească un adevărat parteneriat între EU şi
fostele republici sovietice. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Dintre cele şase membre ale
parteneriatului, doar două s-au dovedit cu adevărat valoroase pentru Uniunea
Europeană: Azerbaidjan </span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">şi </span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Georgia</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">. Prima este oţară
producătoare de hidrocarburi, cu rezerve suficiente pentru alimentarea Europei
de Est pentru o perioadă îndelungată de timp. A doua este valoroasă ca ţară de
tranzit spre Europa. Apăruse deja ideea diversificării surselor de alimentare
cu hidrocarburi, pentru a contracara influenţa Rusiei în estul Europei. Zonă
care trebuia stabilizată din punct de vedere economic şi care depindea de
resursele de hidrocarburi siberiene suficient de mult pentru ca Rusia să poată
dicta politic şi economic. Intruziunea rusă în zona estică a Uniunii, zonă care
tocmai beneficiase de ultimul val al extinderii europene, începuse să devină
stânjenitoare şi periculoasă. Investiţiile ruseşti în economiile fostelor state
socialiste ale Uniunii Europene, investiţii aflate la marginea legalităţii
(marile privatizări cu parfum KGB), precum şi exportul de corupţie, făceau
vulnerabile aceste state. S-a considerat în acel moment că rezolvarea acestor
probleme prin diversificarea surselor de import al hidrocarburilor era unica
soluţie viabilă, în lupta disperată cu colosul rus. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Azerbaidjanul şi Georgia erau din acest punct de vedere, ţările ideale
pentru materializarea acestei strategi<span style="font-family: Arial;">i, iniţiindu-se </span></span><span style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"> <i><span lang="RO">Proiectul
Nabucco</span></i><span lang="RO">. Proiectul Nabucco ar fiocolit Rusia, conectând
Europa de Est cu zonele bogate în gaze naturale din nordul mării Caspice.
Proiectul iniţial ar fi fost un gazoduct lung de 3300 km, iar lucrările de
construcţie ar fi început în 2011, urmând să se termine în 2014. Costul iniţial
estimat era de 4,5 miliarde de euro, dar pe parcurs se pare că ar fi ajuns de
fapt la apropae 8 miliarde. Gazoductul urma să unească Azerbaidjanul cu
Bulgaria, tranzitând Georgia şi Turcia. Pregătirile pentru acest proiect au
început încă din 2002, iar acordul a fost semnat între Turcia, Bulgaria,
România, Ungaria şi Austria la 13 iulie 2009. În funcţie de situaţie, gazele
puteau fi preluate din Iraq, Turkmenistan sau Kazahstan. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Dar proiectul Nabucco, era deja un muribund menţinut în viaţa de aparate. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">În data de 8 august
2008, Federaţia Rusă trimite trupe în sprijinul regimului separatist al Osetiei
de Sud. Începutul ostilităţilor fusese deschis de către trupele
neexperimentatului preşedinte georgian Mihail Saakashvilly, care au întreprins
o operaţiune militară împotriva separatiştilor oseţi. Evident, tulburările
socio-politice din cele două enclave, Osetia de Sud şi Abhazia, mocneau de ceva
vreme, şi anume cam de când începuseră să se cristalizeze tratativele Uniunii
Europene cu Republica Azerbaidjan, în vederea începerii livrărilor de gaze
naturale azere spre estul Europei. În cadrul acestor tratative, Georgiei îi
revenea rolul de ţară de tranzit, cu imense beneficii şi mai ales cu o
alternativă europeană la statutul de satelit caucazian al Rusiei. Alternativa
integrării europeane, venea la pachet cu promisiunea de aderare la NATO, ceea
ce ar fi rezolvat şi problema securităţii micului stat caucazian, care avea
destule recidive istorice de nesupunere la ordinele Kremlinului. În momentul în
care tratativele pentru proiectul Nabucco se apropiau de final,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>tensiunile în Georgia creşteau, finalizându-se
într-un sângeros război de 6 zile, în care trupele ruse au invadat republica,
apropiindu-se de capitala Tbilisi, ameninţând cu ocuparea totală a ţării. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Ce au făcut Uniunea Europeană , Statele Unite şi NATO
pentru a ajuta mica şi democratica republică Georgia strivită de uriaşa şi
nedemocratica sa vecină, Federaţia Rusă?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Nimic. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Doar declaraţii de presă, încurajări, păreri de rău,
ridicări din umeri....</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Cu toate că trupele de elită georgiene ajutau SUA în
cadrul operaţiunii Iraqi Freedom, Georgia nu a primit niciun ajutor în războiul
pe care l-a purtat împotriva Rusiei. Nici Uniunea Europeană nu a făcut nimic
pentru a ajuta Georgia, în pofida tuturor promisiunilor anterioare, în baza
cărora, Georgia a avut curajul să-şi înfrunte puternicul său vecin. Garanţiile
de securitate europene şi americane, neconcretizate niciodată printr-un tratat
oficial ci doar printr-un elegant gentlemen’s agreement, s-au dovedit doar
vorbe în vânt.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Liderii occidentali sperau poate că prin politica
nonintervenţionismului, vor putea salva nesigurul proiect Nabucco, proiect
considerat vital pentru securitatea energetică a Uniunii. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Nu a fost aşa. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Chiar la semnarea, un an mai târziu, a acordului pentru
proiectul Nabucco, devenise clar că proiectul devenea nefezabil din cauza
refuzului Azerbaidjanului de a mai participa în calitate de furnizor de gaze
naturale. Ruşii au reuşit să-i convingă pe oficialii azeri că ceea ce s-a
întâmplat în Georgia în 2008, se putea întâmpla şi în Azerbaidjan, în enclava
armeană Nagorno Karabah, aflată pe teritoriul lor. Şi mai ales, azerii s-au
convins că, în cazul unui conflict, nu se vor putea aştepta la vreun ajutor din
partea occidentului. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Azerii trăseseră deja învăţăminte din lecţia amară a georgienilor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Ucraina a repetat la indigo scenariul Georgiei, încă de la venirea la
putere a coaliţiei proocidentale, prin lovitura de stat a Euromaidanului de la
Kiev. Ca şi cum nimeni nu ar fi învăţat nimic din evenimentele din vara lui
2008, liderii ucrainieni amăgiţi de promisiunile europene şi americane au
orientat Ucraina din punct de vedere politic către vest, cu toate că nu trebuie
să fii expert pentru a-ţi imagina reacţia Rusiei. Care nu s-a lăsat aşteptată,
având în vedere că îi erau periclitate rutele de tranzit ale gazului siberian
către clienţii europeni. Primul ministru ucrainian, Arseny Yatsenyuk, nu a fost
capabil să gestioneze criza declanşată în provinciile secesioniste, Crimeea şi
Donbass, armata ucrainiană având o reacţie disproporţionată faţă de nou
înfiinţatele Forţe de Autoapărare ale celor două republici autoproclamate în
estul Ucrainei. Exact ca în cazul trupelor georgiene care în 2008 au atacat
populaţia celor două enclave separatiste Osetia de Sud şi Abhazia. Şi la fel ca
în 2008, Rusia a intervenit în apărarea etnicilor ruşi. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Problema Parteneriatului Estic este că lasă loc de interpretări. Nu a
devenit o platformă de susţinere a unei eventuale noi extinderi a Uniunii
Europene. De altfel, la preluarea mandatului în fruntea Comisiei Europene,
luxemburghezul Jean-Claude Junker, a declarat răspicat că în perioada preşedenţiei
sale, Uniunea nu va mai îngloba noi membri. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Parteneriatul Estic nu este şi nici nu va putea fi o platformă de cooperare
pur economică, din moment ce Belarus şi Kazahstan au devenit membri fondatori
ai Uniunii Vamale. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Parteneriatul estic a fost gândit la vremea când a fost propus, ca un fel
de zonă de manevră a intereselor energetice ale Uniunii Europene. Un spaţiu
unde să se poată experimenta diverse variante prin care Europa să poată să se
rupă de dependenţa de Rusia. Dar în timp el s-a transformat într-un veritabil
paratrăsnet care să abată atacurile hibride ale Rusiei, de la Europa de Est,
nou intrată în Uniunea Europeană, la fostele republici sovietice, mult mai
apropiate de interesele Moscovei decât statele est europene, foste socialiste. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Dar inevitabil, cele şase partenere ale Europei şi membre ale
Parteneriatului Estic, au devenit <i>statele gri</i> ale Europei. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>State debusolate de indecizia factorilor
responsabili europeni şi timorate de hotărârea acţiunilor<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>liderilor de la Kremlin.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><i>În Geneza, 22/8, se spune că Dumnezeu a pus la grea
încercare credința lui Abraham: i-a poruncit să meargă pe un munte în „pământul
Moria” şi să-l jertfească pe Isac, fiul său.</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În Minsk, la 11 februarie 2015, Europa a jertfit Ucraina.
În 2008, jertfise Georgia. </span></div>
<br />
<!--[if !mso]><img src="//img2.blogblog.com/img/video_object.png" style="background-color: #b2b2b2; " class="BLOGGER-object-element tr_noresize tr_placeholder" id="ieooui" data-original-id="ieooui" />
<style>
st1\:*{behavior:url(#ieooui) }
</style>
<![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-28934313224527746412015-05-10T11:09:00.001-07:002015-05-10T11:09:14.329-07:00ZONA ECONOMICĂ COMUNĂ<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjCdW_4t80-eZ8_D8CSBAuBLhW3MXms0-w2jE-Se9viiBjJSdZEHTFlX2p5eLjeeIRSI373ItYdrhU9ek_muurHZOQrSpZYiP4zX8l2wz_NFyoTzsvajAqZetqLDLknP0HPq9RXF0xXBbij/s1600/Part-DV-DV2022958-1-1-0.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="219" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjCdW_4t80-eZ8_D8CSBAuBLhW3MXms0-w2jE-Se9viiBjJSdZEHTFlX2p5eLjeeIRSI373ItYdrhU9ek_muurHZOQrSpZYiP4zX8l2wz_NFyoTzsvajAqZetqLDLknP0HPq9RXF0xXBbij/s320/Part-DV-DV2022958-1-1-0.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
1.<br />
<br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if !mso]><img src="//img2.blogblog.com/img/video_object.png" style="background-color: #b2b2b2; " class="BLOGGER-object-element tr_noresize tr_placeholder" id="ieooui" data-original-id="ieooui" />
<style>
st1\:*{behavior:url(#ieooui) }
</style>
<![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">„Vom face tot ce este
posibil pentru a crea o <b><i>zonă economică comună</i></b></span><span style="font-family: Arial;">”, a declarat </span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">la 18 aprilie,</span><span style="font-family: Arial;">
la forumul economic de la Stralsund, Germania, cancelarul federal Angela
Merkel. Se referea la o piaţă comună transnaţională care se va întinde de la
Lisabona până la </span><span style="font-family: Arial;">Vladivostok</span><span style="font-family: Arial;">. Ideea nu este nou</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">ă şi nici măcar nu-i aparţine
Angelei Merkel. A fost avansată cu ceva vreme în urmă de preşedintele rus,
Vladimir Putin, dar netratată cu seriozitate până acum. De fapt, a fost chiar
ignorată, pentru că părea, la momentul când a fost lansată, o cacealma menită
să abată atenţia de la problemele cu adevărat importante. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Ideea aparţine strategului rus Alexandr Dughin, unul
dintre cei mai influenţi consilieri ai preşedintelui Putin. El este părintele
ideii de creare a Euroasiei, un spaţiu bipolar Rusia – Europa şi care să
cuprindă nu numai teritoriul de la Vladivostok la Lisabona, dar şi întreaga
Asie şi zona Pacificului, până în Australia. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>După cel de-al doilea război mondial, factorii decizionali
anglo-americani s-au văzut în faţa unei noi provocări: războiul rece. Adversar,
aliatul de ieri, Uniunea Sovietică. Moscova acaparase deja, în virtutea
înţelegerilor de la Yalta, din 1943, jumătatea de est a Europei, şi ameninţa cu
invazia Europei de Vest, chiar dacă aceasta se afla sub jurisdicţia trupelor
anglo-americane. Stalin, a fost influenţat în toată activitatea sa politică de
doctrina leninistă care conform căreia în timp de pace nu este posibilă
răsturnarea regimurilor burgheze din ţările capitaliste, deoarece mecanismele
de securitate dezvoltate de guvernanţi, sunt impenetrabile şi nu permit
declanşarea unei revoluţii socialiste. Doar dacă regimurile capitaliste sunt
măcinate în războaie, capacitatea lor de autoapărare, poate să se erodeze suficient,
astfel încât acţiunile mişcărilor revoluţionare socialiste, ajutate de Moscova
să aibă sorţi de izbândă. Stalin era convins că momentul nu trebuie pierdut şi
după terminarea celui de-al doilea război mondial, a început provocările la
adresa Europei de Vest, în vederea întăririi partidelor comuniste care activau
acum în legalitate. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Washingtonul a sesizat de la bun început acest joc
duplicitar al sovieticilor care, contrar înţelegerilor din timpul războiului,
continuau extinderea sferei lor de influenţă asupra vestului prin sprijinirea
făţişă a partidelor comuniste. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Răspunsul americanilor a fost pe două planuri, economic
şi strategic. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Planul Marshal a fost gândit ca o măsură economică de
ridicare a economiilor statelor care făceau parte din zona de influenţă
anglo-americană, pentru ca economiile lor, profund afectate de distrugerile
suferite în război să-şi poată reveni, astfel încât nivelul de trai al
populaţiilor ţărilor<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>respective să
crească suficient de mult astfel încât influenţa ideilor egalitariste şi
antiliberale, promovate de propaganda comunistă, să fie contrabalansată de
bunăstarea economică. Infuzia masivă de capital american în Europa de Vest,
avea şi rolul de a face din pieţele economice ale statelor vest-europene să
aibă capacitatea de a absorbi bunurile şi serviciile furnizate de puternica
economie americană, care<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>avea deja mari
dificultăţi în tranziţia de la statutul de economie de război la cel de economie
de pace. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Al doilea plan pe care a acţionat Washingtonul a fost cel
strategic, prin crearea unei alianţe militare (NATO) şi a unei pieţe economice
comune. La începutul anilor </span><span style="font-family: Arial;">‘50</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">, la iniţiativa lui Jean
Monet a fost adoptat „Planul Schuman”, prin care lua naştere Comunitatea
Europeană a Cărbunelui şi Oţelului. La acea dată, oţelul şi cărbunele erau
considerate materiile prime de bază pentru industria de armament. Piaţa
oţelului şi cărbunelui fiind pusă sub autoritate transnaţională, nu mai putea
constitui un factor declanşant al unui conflict sau război pentru un stat sau
un guvern aparţinând zonei economice respective. Drept pentru care devenea
evident că încercările viitoare ale Moscovei de a iniţia conflicte în
interiorul acestei pieţe erau sortite eşecului. Comunitatea Europeană a
Cărbunelui şi Oţelului a devenit în timp Piaţa Comună şi baza viitoarei Uniuni
Europene. Piaţa Comună consta în realizarea celor patru libertăţi fundamentale
– libera circulaţie a persoanelor, bunurilor şi serviciilor şi a capitalurilor,
la care se adăuga şi politica de concurenţă constând în reguli aplicate
companiilor şi statelor membre.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Se pare că strategia factorilor responsabili americani şi
vest-europeni a funcţionat, deoarece măsurile si-au atins scopul, propaganda
marxisto-comunistă nemaiputându-şi face efectul, iar alianţa vest-europeană economică,
militară şi politică blocând încercările de dezbinare şi chiar de conflict
între ţările care aparţineau vestului Europei. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Este interesant de aflat de ce Statele Unite nu au făcut parte niciodată
din Piaţa Comună. S-a avansat ideea protejării economiei americane pe
principiul nonintervenţionismului, principiu foarte comun în societatea
americană a acelor timpuri. Totuşi, răspunsul este că Washingtonul şi-a dat
seama de pericolul asocierii unei super economii cum este cea americană cu
economiile distruse ale Europei de Vest în anii imediat următori celui de-al
doilea război mondial. Ar fi îngropat de la bun început orice iniţiativă de
dezvoltare a europenilor, care n-ar fi rezistat imensei presiuni economice ale
giganţilor americani. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Nu SUA a fost protejată de Europa, ci Europa a fost protejată de SUA</span></i><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Apetitul invaziv al unei zone economice cu o dezvoltare superioară asupra
unei zone economice cu dezvoltare inferioară este binecunoscut planificatorilor
economici. De aceea, pe parcursul extinderii Uniunii Europene către statele
foste socialiste ale Europei de Est, au fost luate în permanenţă măsiri
protecţioniste, astfel încât economiile slabe ale estului să nu fie falimentate
de către giganţii economici vestici. Inevitabil însă, economiile foste socialiste,
aflate pe o treaptă de dezvoltare inferioară, nu au putut ţine pasul cu
rigorile occidentale, transformându-se treptat în surse ieftine de materii
prime şi produse slab industrializate necesare bunei funcţionări a giganţilor
economici ai vestului. Este ştiut faptul că o economie caracterizată de o
productivitate macroeconomică scăzută nu poate concura fără protecţia taxelor
cu o economie puternică, cu o productivitate macroeconomică mai mare. Dar
profitabilitatea integrării unei zone economice slabe într-o zonă economică
puternică nu este de loc de neglijat. Zonele economice cu productivitate
macroeconomică scăzută, pentru a deveni emergente, au nevoie de protecţie, dar
şi de infuzii masive de capitaluri sub formă de investiţii şi chiar sub formă
de împrumuturi, care doar în timp vor genera plusvaloarea necesară finanţării
programelor de dezvoltare care să dea posibilitatea apropierii de standardele economiilor
partenere, ale unei zone economice comune. Fără o legislaţie protecţionistă şi
infuzii masive de capital, ele s-ar cantona definitiv la periferia
performanţelor economice, devenind o simplă sursă de materii prime şi forţă de
muncă ieftină. Ar fi doar în situaţia fostelor colonii ce constituiau sferele
de influenţă ale marilor puteri care stăpâneau lumea economică a secolului XIX
şi începutului de secol XX.</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiX_kYzuWeFs8o28p6_4dRKlxWyEO8nOxDOhJTvR21j2nQTi4U4mOI4BIUuu8O47hCt7S8lI3lxVw_0ZoqLSjpUxv9rG66jv2cTW3xvkoDkLf5nwHYlad_kN8j7W_Ff-7gTR5F8WbIZwwsC/s1600/6b74bbe7ef221714760f6a706700202b.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiX_kYzuWeFs8o28p6_4dRKlxWyEO8nOxDOhJTvR21j2nQTi4U4mOI4BIUuu8O47hCt7S8lI3lxVw_0ZoqLSjpUxv9rG66jv2cTW3xvkoDkLf5nwHYlad_kN8j7W_Ff-7gTR5F8WbIZwwsC/s320/6b74bbe7ef221714760f6a706700202b.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"> 2.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Ar putea deveni viabilă o zonă economică gigantică de la Lisabona la
Vladivostok? Părerile sunt împărţite. Ce beneficii ar aduce? Cui?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Conflictul din Ucraina este doar vârful aisbergului. Este doar partea care
se vede dintr-un război deloc rece, început cu mult înainte ca butoiul cu
pulbere al Donbasului să explodeze. Oricine contestă supremaţia mondială a
Statelor Unite, se transformă în duşmanul său de moarte. Oricine contestă o
lume unipolară cu Statele Unite în calitate de lider mondial, se transformă
într-o ţintă. În momentul de faţă, supremaţia mondială a Statelor Unite este
contestată de China. Se ştie că puterea asiatică va deveni prima economie a
lumii. Va detrona America. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Războiul supremaţiei se duce pe frontul resurselor materiale. Odinioară
Germania a oprit invazia Angliei, deoarece şi-a dat seama că până la urmă se va
confrunta cu Statele Unite. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Pentru o
confruntare cu un colos economic şi militar ai nevoie de resurse. Un război se
poartă cu resurse materiale. Europa nu ar fi putut niciodată să furnizeze
resursele materiale suficiente unei confruntări cu Statele Unite. De aceea,
conceptul lebensraum (spaţiu vital) al lui Friedrich Ratzel a fost preluat de
către Hitler în a sa Mein Kampf, justificând expansiunea spre est a rasei
ariene în detrimentul rasei slave, considerată de naţional socialişti o rasă
inferioară. De fapt, expansiunea spre est, spre teritoriile slab populate dar
bogate în resurse, avea, pe lângă explicaţia puerilă de împingere a
populaţiilor slave înapoi spre Asia, acolo de unde au venit, şi explicaţia
economică de acaparare a resurselor materiale necesare unei viitoare
confruntări violente cu statele Unite. Dar slavii nu s-au dovedit a fi deloc
inferiori ca rasă şi luptând cu curaj, de multe ori lipsiţi de armament şi
muniţie, mobilizându-şi în mod exemplar populaţia necombatantă într-un uriaş
efort de război (un regim totalitarist este mult mai eficient din punct de
vedere organizatoric decât unul democratic), au reuşit să întoarcă soarta unui
război cumplit şi să învingă. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Aşa cum Germania nazistă şi-a îndreptat armatele spre Uniunea Sovietică
pentru acapararea resurselor, aşa şi China acum, îşi îndreaptă privirea spre
Federaţia Rusă. Tot pentru resurse. Şi mai ales pentru hidrocarburi. Pentru că
deocamdată, principalul bazin de aprovizionare cu hidrocarburi al Chinei este
Asia de Sud – Pacific, cu Indonezia ca furnizor principal. Dar acest bazin de
hidrocarburi este controlat de către Statele Unite. Adversarul Chinei. De fapt,
duşmanul său de moarte. Iar China va schimba acest status qvo. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Beneficiile unui spaţiu economic comun Europa – Rusia vor fi imense. Atât
pe plan strategic cât şi pe plan economic.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Aşa cum, după cel de-al doilea război mondial a fost creată Piaţa Comună,
cu scopul declarat de a gestiona printr-un organism supranaţional resursele de
oţel şi cărbune necesare industriei armamentului, asigurând prin aceasta o pace
durabilă pe un continent măcinat secole la rând de conflicte, tot aşa, <i>zona
economică comună</i> va putea stopa încă din faşă orice cassus belli care ar
putea apare. Corporaţiile nu vor mai fi dispuse să finanţeze războaie în acest
spaţiu, războaie care le-ar afecta în mod serios afacerile. O instaurare a
păcii în Ucraina în acest moment ar fi benefică şi pentru Europa şi pentru
Rusia. Ar putea face ca livrările de gaze prin Ucraina să continue în mod
constant, cel puţin până în momentul în care Turkish Streamul va deveni
operaţional.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Ruşii au avansat data de 1
decembrie 2016 pentru începerea livrărilor de gaze pe direcţia operaţională
balcanică, prin conectarea Turciei cu Grecia şi apoi cu întreaga Europă
centrală şi de est. Această conectare a Europei la gazul siberian prin Turcia,
are dezavantajul că livrările vor depinde de o ţară cu puternice derapaje
fundamentaliste, cu probleme de natură socială şi naţonalistă cu vecinii şi cu
minorităţile ce trăiesc pe teritoriul ei. (n.b.: kurzii, armenii, grecii).
Chiar dacă se va respecta termenul stabilit privind operaţionalizarea Turkish
Stream-ului, Europa şi Rusia nu vor face decât să schimbe un stat de tranzit
nesigur (Ucraina) cu unul la fel de nesigur (Turcia). Drept pentru care o
încetare totală a focului în Donbass ar fi o variantă foarte bună la eventuale
derapaje politice şi sociale ale Turciei.<span style="mso-spacerun: yes;">
</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">În plan economic, instituirea unei pieţe comune unitare de la Lisabona la
Vladivostok, liberă de taxe vamale, ar fi un beneficiu imens pentru economia
Uniunii Europene, dat fiind accesul la imensul rezervor de resurse naturale ale
Federaţiei Ruse. Având în vedere imensa experienţă acumulată de Uniunea
Europeană în cadrul procesului de extindere şi asimilare a economiilor fostelor
state socialiste din Europa de Est, este de la sine înţeles că beneficiile
acestei yone economice comune ar fi de parte Europei şi mai puţin a Rusiei.
Economia subdezvoltată a Rusiei, bazată în principal doar pe exportul de
materii prime (hidrocarburi) şi produse slab tehnologizate, va fi asimilată
aproape complet şi se va transforma într-o piaţă de desfacere pentru produsele
înalt tehnologizate provenite din Europa de Vest. Piaţa de desfacere este
imensă, de aproximativ 140 de milioane de locuitori şi ar constitui o gură de
oxigen serioasă pentru economiile stagnante ale Europei. Chiar dacă Rusia ar
lupta să îşi eficientizeze economia, diferenţa de nivel de productivitate
macroeconomică îşi va spune cuvântul, iar economia subdezvoltată a Rusiei se va
prăbuşi şi mai mult. Chiar dacă se va aplica modelul subvenţiilor acordate
economiilor est europene de către economiile puternice ale vestului, prin forma
fondurilor europene nerambursabile, nivelul înalt de corupţie existent în Rusia
ar face ca aceste fonduri să nu poată fi absorbite şi măsura să nu-şi producă
efectul. Presupunând că totuşi guvernul de la Moscova va accelera reformele,
făcând posibilă absorbţia acestor fonduri, foarte necesare în reconstrucţia
infrastructurii economice şi a programelor de dezvoltare a spaţiului rusesc,
aceste fonduri îşi vor face efectul peste o perioadă foarte îndelungată de timp,
sporind efectul de frustrare al populaţiei ruse, dând apă la moară scepticilor
care vor dezavua această uniune a pieţelor euroasiatice. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Dar această uniune economică va avea şi adversari. Şi chiar adversari
puternici. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Dacă Războiul din Donbass se va încheia, poziţia în Europa a Statelor Unite
ale Americii ar fi foarte delicată. Nu sunt puţine vocile care cer desprinderea
Europei de la remorca militară şi politică a Americii. În ultimul timp, statele
vest-europene tind să aibă o atitudine tot mai independentă în cadrul
structurilor NATO şi nu mai sunt dispuse să execute întocmai ordinele primite
de la Washington. Doctrina gaullistă din anii 60 capătă tot mai mulţi adepţi în
Uniunea Europeană. Doar statele estice, asupra cărora planează umbra războiului
din Donbass au rămas aliatele de nădejde ale Americii. România, Polonia şi
statele baltice, în baza experienţei lor istorice tind să joace pe cartea
americană, chiar dacă asta ar putea să le transforme în vârful de lance al
ofensivei americane împotriva Rusiei, în cazul unui ipotetic război. În
momentul în care s-ar putea ajunge la un tratat care să constituie o zonă
economică euroasiatică, ameninţarea asupra statelor din estul Europei s-ar
diminua considerabil, făcând inutilă prezenţa trupelor şi instalaţiilor
militare pe teritoriile lor. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Iar Statele Unite ar deveni foarte izolate la nivel mondial. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Evident că duşmanul de moarte al Americii, China, ar face totul pentru ca
aceasta să se întâmple. Dar China nu are niciun interes ca piaţa comună
euroasiatică să devină o realitate. China în acest moment este în plină
expansiune economică şi ca orice economie în expansiune, are nevoie de resurse
materiale. Mai ales de hidrocarburi. În acest moment, principala sursă de
hidrocarburi a Chinei este Asia de Sud – Pacific. Sursă controlată în totaliate
de către Statele Unite şi Fed-ul american, care prin cotaţia în USDollars<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>a barilului de petrol şi a metrului cub de
gaz natural, menţine sub control nivelul de profitabilitate al importurilor
Chinei şi Indiei, cei mai importanţi actori asiatici. China va schimba în
viitor aceasta, prin conectarea la bazinul de hidrocarburi siberian. Şi prin
extensie la cel caspic. Dar nu numai rezervele de hidrocarburi ale Rusiei sunt
valoroase pentru China, ci şi toate celelalte resurse minerale. De aici şi
apropierea de Rusia din ultima perioadă şi acceptarea în mod tacit a implicării
ei în Ucraina, cu toate că în mod oficial, China nu sprijină nicio mişcare
secesionistă, deoarece şi ea are pe teritoriul său astfel de mişcări (Taiwan şi
Tibet). Ba prin diverse acţiuni şi declaraţii oficiale, China renunţă la
neutralitatea pe care a adoptat-o în ultimul deceniu şi se declară de partea
Rusiei. Evident, va avea numai de câştigat dintr-o ruptură majoră între Europa
şi Rusia. Va deveni, din 2018, când va intra în vigoare contractul de furnizare
de gaze naturale dintre cele două ţări, unic importator şi poate ţară de
tranzit pentru India, un alt mare consumator de gaze naturale şi petrol. Dar nu
este suficient să fii unic importator, mai este necesar ca moneda în care se va
cota marfa pe care o vei achiziţiona să nu fie cea a inamicului tău. Ar fi bine
ca acea monedă să fie chiar a ta. De aceea china marşează în mod decisiv pe
întărirea monedei sale, yuanul, şi transformarea sa într-o monedă total
convertibilă, astfel încât să poată gira încrederea în una din cele mai stabile
economii ale lumii, care va fi economia chineză. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Este evident că pentru ruşi, schimbarea dependenţei de piaţa europeană cu
dependenţa de piaţa chineză, nu ar fi decât un salt din lac în puţ. Dincolo de
declaraţiile prietenoase ale oficialilor de la Beijing, dincolo de invitaţia
protocolară adresată Rusiei se a alătura Băncii Asiatice de Investiţii în
Infrastructură, (proiect dezvăluit în octombrie 2014, prin care China va crea o
bancă de dezvoltare cu un capital de 50 de miliarde de dolari), dincolo de
zâmbetele oficiale, ruşii ştiu din experienţă că oficialii chinezii pot fi
deosebit de incomozi atunci când interesul Chinei o cere. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Poate chiar mai incomozi decât rivalii lor americani. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Post Scriptum:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">În momentul când scriu aceste rânduri aflu din mass media că Recep Erdogan,
preşedintele Turciei a reziliat contractul cu Gazpromul pentru construcţia pe
teritoriul său a Turkish Stream-ului. Motivul? Rusia a recunoscut genocidul
Imperiului Otoman asupra poporului armean din 1915. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Serbia, de asemeni, a anulat contractul încheiat cu Federaţia Rusă, pentru
a deveni ţară de tranzit pentru centrul Europei. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Asupra Greciei, se fac presiuni din partea Statelor Unite pentru a rezilia
contractul cu Federaţia Rusă pentru construcţia de către Gazprom a segmentului
de conductă dintre Turcia şi Serbia. Pentru a deveni ţară de tranzit, Grecia a
încheiat un acord în aprilie cu Rusia, urmând să primească în avans cinci
miliarde de dolari, drepturi de tranzit pentru gazele siberiene. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">O tempora, o mores....</span></div>
<br />
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-1852999536713248782015-05-06T10:37:00.003-07:002015-05-06T10:37:45.985-07:00<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">DOAMNELOR, DOMNIŞOARELOR ŞI DOMNILOR, AŞTEPT COMMENT-URI, NU NUMAI LIKE-URI PE FACEBOOK!</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">LET'S DO IT! </span>Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-45100639143292194092015-05-05T10:43:00.000-07:002015-05-05T10:43:45.780-07:00NEXT MOVE<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdDRQp-b5dbsJcSnoeToORdAl8U8erJrZrFZfUg7ztI_B3Gg6CKTJDJsoDPuVUY_X-ZpPN-asULaXUkylzqOt7PvyjUHVOMlU_MtDJlA06uLu3RZbep2LZFoUCUqhTC5MuM884VKiXLNo3/s1600/be2849aad1be880e720f6a7067001f62.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdDRQp-b5dbsJcSnoeToORdAl8U8erJrZrFZfUg7ztI_B3Gg6CKTJDJsoDPuVUY_X-ZpPN-asULaXUkylzqOt7PvyjUHVOMlU_MtDJlA06uLu3RZbep2LZFoUCUqhTC5MuM884VKiXLNo3/s1600/be2849aad1be880e720f6a7067001f62.jpg" height="213" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Nu mai există nicio
îndoială că războiul din sud-estul Ucrainei bate pasul pe loc. Şi asta în ciuda
tuturor declaraţiilor şi discursurilor ameninţătoare ale unora care şi-au făcut
nişte calcule, iar acum speranţele lor sunt date peste cap. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Părerea unora este că această criză tinde să
se transforme într-un conflict îngheţat, la fel ca şi celelalte conflicte de pe
teritoriul fostei Uniuni Sovietice. Puţin probabil însă. Având în vedere mizele
jocului şi importanţa actorilor de pe scena ucrainiană, e greu de crezut va
avea soarta Transnistriei sau a Abhaziei şi Osetiei de Sud. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Acceptaţi o provocare</span><span style="font-family: Arial;">?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>CARE CREDEŢI DUMNEAVOASTRĂ CA VOR FI URMĂTOARELE MIŞCĂRI
ALE PRINCIPALILOR COMBATANŢI DIN TEATRUL DE OPERAŢII UCRAINA DE SUD EST</span><span style="font-family: Arial;">?</span><span style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"> <span lang="RO"></span></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-6826091238019073452015-04-20T13:03:00.001-07:002015-04-20T13:03:10.360-07:00<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiK9_qewfONKZvz-Au4xWfs4OW7WFGZJ_6aBJwb-Zm7yrRnPaBOQX3u43zVDAlFwJsLozm6iVCI3vFTpw2WZDJ3VVcCeAcT9Sw_tYpAzFhxiA234z3ON1qCGGRNZ20_zi6off9h1HAUWhBS/s1600/1010941_356297731163379_639355955_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiK9_qewfONKZvz-Au4xWfs4OW7WFGZJ_6aBJwb-Zm7yrRnPaBOQX3u43zVDAlFwJsLozm6iVCI3vFTpw2WZDJ3VVcCeAcT9Sw_tYpAzFhxiA234z3ON1qCGGRNZ20_zi6off9h1HAUWhBS/s1600/1010941_356297731163379_639355955_n.jpg" height="213" width="320" /></a></div>
<br />
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;">By Cătălin Barbu</span><br />
https://www.facebook.com/CatalinsPhotography/photos_stream
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-75667536575273752622015-04-14T11:21:00.000-07:002015-04-24T12:14:59.810-07:00DIVIDE ET IMPERA<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgHCDovGiipukXL0BqG07C-5fAUIvPBUjc5JZSGmFIgXdP7kkk7XU3Y82_1kq7PiLfaDlTRBxo5VyMcZ6S80wYbJD-ixa8xTk_utuV7qOI-Gv2FDKd0q7dy71Lj1RkGEtNSfdSAhTNYM91g/s1600/RIAN_02388240.HR.en.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgHCDovGiipukXL0BqG07C-5fAUIvPBUjc5JZSGmFIgXdP7kkk7XU3Y82_1kq7PiLfaDlTRBxo5VyMcZ6S80wYbJD-ixa8xTk_utuV7qOI-Gv2FDKd0q7dy71Lj1RkGEtNSfdSAhTNYM91g/s1600/RIAN_02388240.HR.en.jpg" height="214" width="320" /></a></span></div>
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><br /></span>
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;">1.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><i><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></i><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">În momentul în care
devenise clar pentru toată lumea că procesul de refacere al fostei Uniuni
Sovietice era considerat ireversibil de către conducerea de la Kremlin, s-a
născut întrebarea pe ce fundamente ideologice se va baza noua construcţie
geopolitică. Va urma linia tradiţională sovietică etatist paternalistă, trasată
de filozofia socială a lui Karl Marx, sau va continua pe calea care s-a
dovedit atât de dificilă pentru Rusia, capitalismul, cu filozofia sa socială,
individualismul. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Domnul Putin a moştenit în anul 2000, când a devenit
pentru prima oară preşedintele Rusiei, un stat imens, o federaţie de rase şi
popoare total diferite, unele chiar antagonice. Un exemplu elocvent ar fi
popoarele caucaziene, care au fost înglobate cu forţa mai întâi în imperiul
ţarist, iar apoi, în Uniunea Sovietică. Cecenii nu au cerut niciodată să facă
parte din uniune, iar în momentul în care Boris Yeltsin a declarat că „fiecare
îşi poate lua, atâta libertate câtă poate duce”, s-au declarat total
independenţi, respingând oferta de autonomie lărgită, pe care Kremlinul, în
speranţa că va putea menţine unitatea teritorială a uriaşei Federaţii Ruse, le-a
făcut-o. Ce a urmat, se ştie. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Pentru domnul Putin era clar că vremurile în care NKVD-ul
era suficient de convingător pentru a ţine toate popoarele Uniunii Sovietice
strâns unite în jurul Partidului Comunist Bolşevic, trecuseră.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Pentru refacerea Uniunii Sovietice era nevoie
de măsuri mult mai subtile, de negocieri cu fiecare candidat în parte, de
oferte economice de nerefuzat, avându-se în vedere faptul că niciuna dintre
fostele republici sovietice nu reuşiseră în perioada de independenţă să îşi
construiască o economie stabilă şi viabilă. Ba mai mult, aproape toate navigă într-o
mare tulbure, aflate la periferia unei economii de piaţă aplicate peste
perceptele flozofiei etatist-paternaliste de sorginte marxistă. Inclusiv
Federaţia Rusă, care se vrea motorul economic al noii uniuni, este tributară chiar
ea acestei filozofii, încercând aplicarea unui amestec de economie de piaţă şi
economie socialistă, în care puterea economică nu se află în mâinile unei elite
care să-şi fi clădit puterea economică pe performanţa economică, ci în mâinile
unei elite care şi-a clădit puterea pe obedienţa faţă de ideile politice
generate de liderul de la Kremlin. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Reminiscenţele filozofiei marxiste, au făcut ca liderilor
fostelor republici sovietice şi chiar liderilor Federaţiei Ruse, să le fie
imposibil să angajeze economiile ţărilor lor pe traseul adevăratei economii de
piaţă, drept pentru care popoarele lor au perceput sistemul economic liberal,
ca fiind unul falimentar, devenind nostalgice ale vremurilor în care marele
stat socialist egalitarist, era entitatea supremă care avea grijă de absolut toţi
membrii societăţii. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Pentru a avea succes în demersul său de refacere al
Uniunii Sovietice, domnul Putin a ales calea negocierii şi a ofertelor
economice, luând drept exemplu modelul de extindere al Uniunii Europene. Ce are
el de oferit fostelor republici sovietice? Ce motive ar avea ele să refacă o
uniune care de-a lungul istoriei sale, i-a tratat de multe ori ca pe nişte
vasali? </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Răspunsul este că domnul Putin încearcă să se bazeze pe
eşuarea fără drept de apel a încercărilor economiilor statelor foste sovietice
de a se reforma şi de a se transforma în economii reale de piaţă. Nici nu aveau
cum să reuşească, deoarece moşteneau sistemul totalitar sovietic, sistem care
nu dădea prea multe şanse întreprinzătorilor particulari. Au încercat să
păstreze vechile prerogative etatist paternaliste, grefându-le peste o
tentativă de piaţă liberă care funcţionează ca o mare arenă a corupţiei şi
bunului plac al foştilor nomenclaturişti şi KGB-işti, transformaţi într-o
discutabilă elită tributară cercului restrâns al conducerii totalitare
postsovietice. Domnul Putin, în principiu, se bazează pe frustrările popoarelor
foste sovietice, pe nostalgia după vremurile în care exista o Uniune Sovietică,
un stat omniprezent care avea grijă de toţi şi de toate. Pe nostalgia oamenilor
simpli, care confundă stabilitatea macroeconomică, cu preţurile fixe instituite
pe baze arbitrare de birocraţi rupţi de realitatea pieţei reale. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Ce are de oferit Rusia acestor ţări? Nu multe. De fapt un
singur lucru. Speranţă. Speranţa că imensa piaţă rusă de aproximativ 140 de
milioane de locuitori va absorbi produsele slabe calitativ şi materiile prime
ale economiilor lor. Speranţa într-o monedă unică, mult mai stabilă decât ale
lor. Speranţa că piaţa muncii ruse se va deschide larg pentru milioanele de
exsovietici. Speranţa unor contracte avantajoase pentru gazele naturale şi
petrolul rusesc, ştiind fiind faptul pedala de acceleraţie a oricărei economii
este preţul redus al energiei. De fapt, Rusia oferă dacă nu certitudinea, măcar
speranţa reîntoarcerii la vremurile când exista o Uniune Sovietică. Şi o
economie socialistă centralizată. Bazată dacă nu pe principiul etatist
paternalist al lui Marx, măcar pe ceva asemănător.</span></span><br />
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><br /></span>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">2. </span></span><br />
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqN8RpsYl7mpyKlPmXgopN3QGhITGGoW80U0r5-W1UbtDDdKhaJqC1Bnvj3iLB1qJw33MrIZhDL1A-EAcEYD76MGI0LUHyOmv7rgHrZO10Xb0aVyCAItQIcDLzLEIPZu2_ifVIVJHRHfWL/s1600/RIAN_02471605.HR.en.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqN8RpsYl7mpyKlPmXgopN3QGhITGGoW80U0r5-W1UbtDDdKhaJqC1Bnvj3iLB1qJw33MrIZhDL1A-EAcEYD76MGI0LUHyOmv7rgHrZO10Xb0aVyCAItQIcDLzLEIPZu2_ifVIVJHRHfWL/s1600/RIAN_02471605.HR.en.jpg" height="215" width="320" /></a></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Dar pentru a oferi
această speranţă, Rusia domnului Putin are nevoie de bani. Bani pe care nu îi
poate câştiga decât din vânzarea petrolului şi a gazelor naturale. Economia
Rusiei este mult prea puţin diversificată pentru a reuşi să susţină un uriaş
proces de integrare a fostelor republici sovietice din alte fonduri decât cele provenite
din hidrocarburi. Deoarece piaţa hidrocarburilor a fost extrem de profitabilă
până în 2014, Rusia a marşat pe dezvoltarea sectorului extractiv, în
detrimentul altor sectoare economice. Dar gazul rusesc, concentrat în proporţie
covârşitoare în Siberia, este transportat prin reţeaua de gazoducte numită
Drujba (Prietenia). Reţeaua Drujba direcţionează cea mai mare parte a gazului
siberian către Europa, făcând majoritatea statelor europene dependente de Rusia
în proporţii variabile. Numai că Drujba face şi Rusia dependentă de Europa, cam
în aceleaşi proporţii. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Domnul Putin are nevoie de linişte pentru a-şi pune în
aplicare grandiosul său plan. Are nevoie de pace, pentru că afacerile se fac în
vremuri de pace. În vreme de pace economia Federaţiei Ruse poate produce banii
necesari construcţiei unei Uniuni care să amintească de defuncta Uniune
Sovietică. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Dar se pare că din
anumite motive, Rusia nu are parte de pace. Nici de un preţ bun al
hidrocarburilor. Şi nici nu-i poate aduce la masa tratativelor pe toţi foştii
actori ai fostei scene sovietice. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Ceea ce se întâmplă acum în Donbass se ştie. Cu toate ca
istoria ne confirmă că vremurile când imperiile se făureau cu sabia au trecut,
se pare că, uneori, cuvintele nu sunt suficiente. În timp ce aproape toate
republicile foste sovietice se arată entuziasmate să facă parte din noua
uniune, Ucraina oscilează puternic între vest şi est. Promisiunile tentante de
aderare la Uniunea Europeană, de sprijin economic, de liberă circulaţie în
spaţiul Schengen, o fac să derapeze periculos. Nici măcar preşedntele prorus
Victor Yanukovitch, nu poate stopa aceste derapaje. Să credem că, văzând cum
Ucraina îi alunecă printre degete, ademenită de promisiunle vestului, domnul
Putin dezlănţuie câinii războiului în regiunile Donetsk şi Luhansk? Dezlănţiue
războiul hibrid, dintr-un calcul sumar şi nebazându-se pe realităţile din
teren? </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">De fapt, domnul Putin doreşte pacea în Donbass. Ce ar putea câştiga Rusia
invadând estul Ucrainei? Ce ar putea câştiga Rusia invadând întreaga Ucraină?
Dată fiind disproporţia de forţe, îi dăm crezare lui Serghei Shoygu, ministrul
rus al<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>apărării, când afirmă că poate
ajunge la Kiev în numai trei zile. Poate şi mai puţin.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Dar această invazie ar aduce numai deservicii
Rusiei. </span></span><span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
</span></span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">S-ar vedea pusă în posesia unui teritoriu considerabil, cu o populaţie de
aproape 40 de milioane de locuitori pauperizată, cu o economie pe marginea
prăpastiei. Ar trebui să administreze o ţară în pragul falimentului, şi asta ar
costa bani. Şi nu puţini.</span><b><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"> </span></b><span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"></span></span><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">De ce să nu aibă aceste probleme Statele Unite? Un exemplu elocvent în
acest sens este Crimeea.</span></div>
<br />
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"> O invazie ar credibiliza şi mai mult presa americană şi vest europeană care
prezintă Rusia drept un stat agresor, implicat adânc în luptele grele care se
duc în Donbass. Şi implicată nu numai cu trensfer de trehnologie militară.
Moscova, prin propagandă media, încearcă din răsputeri să schimbe această
percepţie a populaţiei Europei sau Americii. Populaţie care este bombardată de
propaganda Washingtonului care afirmă că sancţiunile economice împotriva Rusiei
sunt nu numai îndreptăţite, ci ar trebui chiar înăsprite. Aceste sancţiuni au
făcut ca economia şi aşa fragilă a Rusiei, să se îndrepte încet încet spre
dezastru. Să ne amintim că inflaţia în 2014 a fost de 7 procente iar în primele
trei luni din 2015 a fost de 17 procente. Şi nu dă semne de oprire. Sancţiunile
au făcut ca investiţiile să ocolească Rusia, şi mai grav, fluxurile de capital
să-şi inverseze direcţia. Să părăsească Rusia. Ceea ce e foarte grav. Dar mult
mai grav este faptul că statele est europene dependente de gazele naturale ruseşti,
caută cu disperare alternative. Chiar şi mai scumpe. Pentru că orice e mai bun
decât nimic. Şi responsabilii economici europeni încearcă să nu fie luaţi prin
surprindere de o eventuală defecţiune a Rusiei. De o eventuală oprire totală a
furnizării de gaze ruseşti. Pentru că fără gaze, economiile europene ar intra
rând pe rând în colaps. Şi asta chiar că nu e de dorit. De aceea, reorientarea
spre alte surse de gaze naturale (lichefiate deci mai scumpe, provenite din
nordul Africii sau SUA), nu este de dorit de către Moscova, pentru că ar fi o
reorientare fără întoarcere, ştiind fiind, că noi investiţi în infrastructura de
transport a gazelor înseamnă renunţarea la vechile reţele ruseşti (noile
investiţii, foarte scumpe de altfel, nu pot fi făcute doar pentru o perioadă). <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Rusia nu e pregătită în acest moment să piardă
piaţa central-estică a Europei. Veniturile din hidrocarburi, şi aşa împuţinate din
cauza prăbuşirii preţurilor, ar dispărea cu desăvârşire. Ar fi o catastrofă de
neegalat pentru Rusia. De aceea investeşte cu înfrigurare în conectarea Turciei
cu Balcanii printr-o conductă ce va furniza gaze Europei prin BlueStream,
conducta submarină prin care se livrează gaze Turciei. O reorientare totală a
Europei spre alte surse de gaze naturale, ar putea priva Rusia de o piaţă
stabilă, de un client fidel care nu i-a făcut de-a lungul vremii probleme. Cu toate
că din 2018 va intra în vigoare un contract gigantic de furnizare a gazelor
naturale către piaţa chineză şi sud asiatică, domnul Putin nu poate rămâne la
mâna unui singur client. China se poate dovedi un cumpărător deosebit de dificil, care
ar putea face viaţa amară oficialilor Gazprom. Ar putea dicta preţul. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Asta e ceea ce încearcă să evite domnul Putin. Se pare însă că e împins pas
cu pas către acest deznodământ. Probabil că acum ar da orice ca războiul din
Donbass să nu fi început. Îl costă mult, pierde mult acolo. Dar nu poate da
înapoi. Pentru că ar fi o dovadă de slăbiciune. Iar ruşii nu i-ar ierta
spulberarea viselor lor. În clipa în care ar da dovadă de slăbiciune, ar fi
debarcat aşa cum au fost debarcaţi Nikita Khrustchev şi Michail Gorbatchev. Doi
lideri sovietici debarcaţi şi înlăturaţi de elita criptocomunistă a vremii. Dacă
Vladimir Putin ar fi înlăturat, se pune întrebarea cine îi va lua locul. Rusia
e o putere nucleară. Nu e de dorit să ajungă la butonul roşu oricine.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">3. </span></span><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Cu toate că Rusia este acum, din punct de vedere economic, cu spatele la
zid, ea totuşi continuă să lupte. Paradoxul este că, singura şansă a domnului
Putin de a reuşi să echilibreze balanţa de forţe şi de a vedea o nouă uniune
apărând în spaţiul euroasiatic, este să-şi dezbine duşmanii. Pentru a uni, el
trebuie să dezbine. Singura şansă a domnului Putin este tocmai acest paradox. Din
nefericire, pentru domnul Putin şi pentru Rusia, NATO este o portocală prea
mare pentru a o înghiţi. Este de la sine înţeles că, în cazul ipotetic că
armata rusă ar invada un stat membru NATO, articolul 5 din tratat va fi aplicat
şi uriaşa maşină politico militară a Alianţei se va pune în mişcare. Nu trebuie
să fii un geniu pentru a-ţi da seama că s-a întins coarda atât de tare, încât
chiar dacă nu ar ataca un stat membru NATO, ci doar unul rămas în zona gri
(zona gri defineşte în principiu statele membre ale Parteneriatului Estic),
Alianţa ar reacţiona. Chiar şi fără nicio mişcare militară a Rusiei, forţele şi
mijloacele aliate se deplaseaza încet dar sigur spre Ucraina. Rusia ştie că nu
are timp, ştie că menţinerea sancţiunilor impuse şi susţinute mai ales de SUA
şi Canada şi preţul scăzut al hidrocarburilor, îi pot falimenta economia şi mai
ştie şi că în această dispută, până la urmă, tot puterea militară are ultimul
cuvânt. Se ştie că<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>o armată, oricât de
mare şi de bine dotată este, nu valorează nimic dacă nu e susţinută de resurse
economice. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBgyqsXPFx9TQXmoLJXObQBN9o7PXspPbgOddGaPSQ7ekzzcA_O0KT2IhEjHWZ6P9beWYf0B_F9j0AjvW89W2I5kszzr9Fg3Pr88lEdhm63OnS59Y0G4vaUaPes4YbM5y-kPrc_-EXSwh5/s1600/RIAN_02402654.HR.en.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBgyqsXPFx9TQXmoLJXObQBN9o7PXspPbgOddGaPSQ7ekzzcA_O0KT2IhEjHWZ6P9beWYf0B_F9j0AjvW89W2I5kszzr9Fg3Pr88lEdhm63OnS59Y0G4vaUaPes4YbM5y-kPrc_-EXSwh5/s1600/RIAN_02402654.HR.en.jpg" height="207" width="320" /></a><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Domnul Putin este conştient că nu are nicio şansă împotriva acestui colos
militar şi politic. Nici chiar beneficiind de susţinerea din umbră a liderilor
de la Beijing. Dar China nu este dispusă să susţină deschis politica
intervenţionistă a lui Putin, care are ca rezultat secesiunea oficializată a
Crimeii şi o viitoare secesiune a sudului Ucranei. China nu sprijină din
principiu mişcările secesioniste, deoarece şi ea se confruntă cu astfel de
mişcări, Tibet şi Taiwan. Iar mai mult decât atât, China nu dă nimic fără să tragă
un folos. Şi este periculos pentru Rusia să depindă din punct de vedere
economic numai de China. Este chiar de evitat.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Singura şansă a domnului Putin de a ieşi din cleştele în care e strâns,
este să reuşească să dezbine această alianţă. Atât din punct de vedere politic, cât şi militar. Dar asta este destul de greu.
Poate chiar imposibil. Însă miza este atât de mare, încât merită încercat. </span><br />
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">NATO este o alianţă formată din 28 de state membre, foarte diferite între
ele din punct de vedere economic. Nu este foarte uşor ca interesele lor să fie
aduse la un numitor comun, dar până acum, alianţa a funcţionat totuşi ca un tot
unitar. În timpul războiului rece, alianţa a funcţionat mai mult ca o poliţă de
asigurare, decât ca un adevărat pact militar. Dar războiul rece nu a fost un
adevărat război. Cu morţi şi răniţi. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Cu excepţia Franţei şi Greciei, niciodată statele semnatare nu au avut un
adevărat motiv să părăsească alianţa. Franţa s-a retras din structurile NATO în
1966, în timpul mandatului preşedintelui Charles de Gaulle, dar a revenit în
2009 în timpul preşedenţiei lui Nicholas Sarcoszy. Grecia şi-a retras trupele
din NATO între 1974 şi 1980 din cauza tensiunilor dintre Grecia şi Turcia. Deci<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>precedentul există. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Lăsând la o parte Grecia, care a avut în 1974 un motiv rezonabil de a
părăsi temporar alianţa, Franţa lui de Gaulle a părăsit structurile de comandă
ale NATO, motivând inegalitatea parteneriatului cu SUA şi Regatul Unit şi
dorinţa de a-şi realiza propria strategie de apărare, fără aportul şi
supremaţia altor puteri, afirmându-şi astfel propria suveranitate. Acesta a
fost motivul invocat, pe când cel adevărat era dorinţa Franţei, devenită de
curând putere nucleară, de a menţine controlul absolut asupra armelor atomice
instalate la bordul flotei sale din Marea Mediterană, existând bănuiala că SUA
ar încerca să controleze capabilităţile nucleare ale partenerilor săi. Cine a
strecurat această informaţie în birourile preşedenţiei franceze, rămâne totuşi
un mister...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Interesele divergente ale unor ţări sau grupuri de ţări membre ale unor
alianţe militare, pot fi exploatate în aşa fel încât<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>aceste ţări pot părăsi respectiva alianţă,
destabilizând-o, iar la un moment dat, interesele acestor ţări sau grupuri de
ţări pot deveni chiar antagonice alianţei părăsite. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Ce opţiuni are Rusia în acest moment</span><span style="font-family: Arial;">?</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Rusia a luat de mult hotărârea de a destabiliza alianţa nord atlantică. Mai
ales după cea de-a cincea extindere din 2004, când au fost cooptate în alianţă
inclusiv trei state foste sovietice</span><span style="font-family: Arial;">:
republicile baltice. Beneficiind de sumele imense încasate din exportul de
hidrocarburi cotate în perioada 2000-2014 la valori record, Rusia a conceput un
plan de destabilizare economică a statelor membre NATO din partea de est a
Europei, considerând vulnerabilitatea lor economică şi înclinarea spre corupţie
endemică, punctele de plecare ale planului. </span><br />
<br /></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPrEOZeqvBOHiEj7asfDvtdUJkAmy6oAJYeBMobFWOaHK_swSpgqUrDYm6hNgtrVImEFVmxWGT5YGTqmWea4NHeEsW_Z6pHwyroGxx_UqgLKsSOR5KQJ9wBZkRVsgHTjo3bVCCzDWeiUjL/s1600/RIAN_02429695.HR.en.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPrEOZeqvBOHiEj7asfDvtdUJkAmy6oAJYeBMobFWOaHK_swSpgqUrDYm6hNgtrVImEFVmxWGT5YGTqmWea4NHeEsW_Z6pHwyroGxx_UqgLKsSOR5KQJ9wBZkRVsgHTjo3bVCCzDWeiUjL/s1600/RIAN_02429695.HR.en.jpg" height="218" width="320" /></a></div>
4.<br />
<br />
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><br />
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">În afar</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">ă de Grecia, Cipru şi de Finlanda,
care datorită sistemului economic capitalist urmat după al doilea război
mondial, au reuşit sa-şi construiască economii stabile şi performante, celelalte
state est europene sunt încă supuse unei tranziţii interminabile către economia
de piaţă reală. Din păcate, tarele economiilor socialiste centralizate, au
lăsat urme adânci în societatea est-europeană, făcând-o în mare parte să fie
expusă fenomenului de corupţie. Corupţia este o plagă ce se extinde în mod
exponenţial la nivelul întregii societăţi, iar dacă nu se iau măsuri adecvate
ea poate atinge inclusiv factorii decizionali, făcând imposibilă limitarea sau
stoparea ei. În mod real, dacă fenomenul corupţiei s-a generalizat într-o
societate, el se autoprotejează, creându-şi propriile sisteme de avertizare şi
apărare. Autoprotecţia se realizează şi prin imposibilitatea de a mai exista
indivizi sau instituţii<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>care să aibă o
voinţă reală de a lupta împotriva corupţiei. De la un anumit nivel în sus,
corupţia devine un factor de subminare a capacităţii de apărare a statului
respectiv.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Din nefericire, nivelul foarte scăzut de performaţă ale economiilor est europene,
a făcut ca fenomenul de corupţie să genereze serioase probleme în gestionarea
societăţii. Tocmai aceste probleme le-a speculat Rusia, în ofensiva ei
împotriva statelor est europene membre NATO. Companiile ruseşti finanţate cu
capitaluri de stat, au cumpărat industrii strategice ale statelor ţintă, în
special în sectorul energetc şi metalurgic. Evident, nu întâmplător, deoarece
aceste industrii sunt extrem de bine reprezentate în economia Rusiei, deci până
la ideea cumpărării şi falimentării lor, nu a fost decât un pas.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Dar cumpărarea acestor companii fanion ale
economiilor est europene are şi alte beneficii pentru invazia rusă. Bătătoreşte
calea spre exportul de corupţie spre aceste state, care devin astfel vulnerabile.
Prin mită şi şantaj, poţi influenţa deciziile politice ale unei ţări. Prin
evaziune fiscală dusă la nivel de strategie de penetrare a pieţei, poţi să
subminezi economia ţării vizate. Şi o poţi subordona intereselor tale. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Aceste metode au fost testate în ţările membre ale Parteneriatului estic.
Şi au dat roade. Acolo unde nu au avut succes, s-a trecut la un al doilea
nivel, războiul hibrid. Dau roade şi în statele foste socialiste ale Europei de
Est.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Folosindu-se de dificultăţile economice generate de criza financiară
mondială pe care lumea o traversează începând cu 2007, Rusia, prin oferte
tentante de contracte energetice, sapă încetul cu încetul o prăpastie evidentă
între economiile prietenoase şi cele vădit neprietenoase. Aceste oferte îşi fac
efectul, având în vedere apele tulburi în care navigă economia Europei în
general, şi a Europei de Est, în special.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Dar dintre fostele state socialiste, o parte au devenit toatal ostile
Rusiei. Acestea sunt Polonia, România, şi statele baltice. Asta în ciuda eforturilor </span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">responsabililor ruşi cu destabilizarea. În ciuda
eforturilor maşinii de propagandă rusă. Foarte bine pusă la punct. Dar Polonia
şi România, ca să nu mai vorbim despre statele baltice, au o istorie aparte. Au
avut de-a lungul vremii foarte mult de suferit din partea marelui vecin de la
răsărit. Inclusiv rapturi teritoriale. Statele baltice au avut parte de
strămutări forţate ale populaţiei şi colonizare a etnicilor ruşi pe teritoriile
lor. Colonizări care au schimbat balanţa etnică. Şi care au creat nenumărate
probleme sociale. Cu toate eforturile ruseşti, aceste ţări nu au putut fi
atrase total pe orbita Rusiei. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Iar
pericolul de a fi folosite pe post de vârf de lance de către Statele Unite în
ofensiva sa împotriva Rusiei, devine tot mai iminent.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Nu acelaşi lucru se poate spune despre <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Cipru, Grecia, Bulgaria, Serbia, Ungaria,
Cehia şi Slovacia. Pe hartă, aceste ţări constituie o adevărată centură de
forţă, tăind în principiu legăturile strategice ale vârfului de lance american,
cu restul Europei.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Bulgaria, Serbia, Cehia, Slovacia, sunt, din multe puncte de vedere
tributare nu numai legăturilor istorice, dar mai ales a <i>panslavismului</i>,
concept propagat de Rusia în vedrea creării ideii unui comonwealth rusesc
incipient.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Beneficiile pe care Marea
Britanie le-a avut la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, atunci când
devenise clar că era imperiilor coloniale era spre sfârşit, au făcut ca Londra
săşi păstreze influenţa economică în fostele colonii, transformându-le în state
satelit. Nu acelaşi lucru a făcut Franţa, beneficiara la sfârşitul celui de-al
doilea război mondial al unui imperiu colonial la fel de mare, şi care nu a
înţeles nimic din vremurile noi care veneau şi a abandonat fostele sale colonii,
dupa răboaie sângeroase pe care inevitabil, le-a pierdut. Rusia încearcă acum să
îşi reclădească influenţa pierdută în estul Europei în anii 90 ai secolului
trecut, prin promovarea asiduă a conceptului de panslavism.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Folosindu-se de redutabila sa armă, preţul hidrocarburilor,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Rusia reuşeşte să influenţeze deciziile
politice ale tuturor statelor est europene. Cum aproximativ 30 % din consumul
de gaze naturale al întregii Europe este asigurat de Gazprom, se evaluează<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>la circa 25 de ani, dependenţa de gazele
ruseşti a Europei. Iar ruşii plănuiesc chiar să mărească exporturile de gaze
spre Europa în următorii ani. Alexey Miller, şeful Gazprom a afirmat la o
canferinţă pe teme energetice desfăşurată la Berlin, că </span><span style="font-family: Arial;">“Gazul rusesc va ram</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">â</span><span style="font-family: Arial;">ne un element de neînlocuit pe piaţa de energie din Europa. Vom creşte
exportul de gaze în Europa pâna la nivelul atins în 2013 sau chiar peste
acesta". Cu toate eforturile responsabililor europeni din domeniul
energetic, de a reduce dependenţa Uniunii de importurile de gaz rusesc, totuşi
este evident că relansarea economică europeană este condiţionată de preţul
energiei. Iar pentru unele dintre economiile est europene acest preţ reprezintă
diferenţa dintre relansare şi colaps economic.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial;">Din păcate pentru Grecia,
relansarea economică este doar un concept abstract. Cu o datorie externă de aproximativ
350 de miliarde de euro, cu un guvern proaspăt ales pe baza unor promisiuni
populiste care făceau referire la ruperea acordurilor cu troika europeană, care
impunea politici de austeritate, cu o lipsă de voinţă reformatoare care se
pare că a cuprins toată societatea, Grecia este în situaţia înecatului </span><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">care se agaţă chiar şi
un fir de pai, pentru a se salva. Primul ministru grec, Alexis Tsipras şi
ministrul de finanţe Yanis Varoufakis au ameninţat Bruxellesul cu retragerea
din UE şi au plecat la Moscova. Obţin o sumă mică şi o promisiune mare. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades a semnat un acord cu Moscova, în
vederea instalării în Cipru a unei baze navale ruse. La doi paşi de o bază
navală aparţănând Majestăţii Sale Britanice. Şi guvernul cipriot ameninţă cu
retragerea din Uniunea Europeană. Şi aşteaptă împrumuturi, tot de la Moscova.
Pentru că Moscova are bani de recuperat din Cipru. Bani care în urmă cu câţiva ani, la
intervenţia Germaniei, au fost blocaţi în sistemul financiar de tip paradis fiscal al
Ciprului. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Ungaria s-a lansat pe orbita Moscovei, încă de când Kremlinul i-a făcut
oferta de a face parte din Uniunea Vamală Eurasiatică. Premierul Orban, un
personaj controversat, care a contestat de nenumărate ori ingerinţele Băncii
Central Europene şi a factorilor de decizie europeni în deciziile guvernului
său, l-a primit pe preşedintele Putin cu braţele deschise la Budapesta. Avea şi
de ce, la sfârşitul anului expiră contractul cu Rusia pentru furnizarea gazelor
naturale. Iar acest contract trebuie reînoit. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Serbia şi Bulgaria, aliate tradiţionale ale Rusiei, duc o politică
duplicitară vis a vis de politica Bruxellesului. Serbia intenţionează să facă
parte din Uniune. Bulgaria este parte a Uniunii. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Ce au în comun toate aceste state est europene?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Un gazoduct. Care va uni Rusia de Balcani. Şi apoi de centrul Europei. Prin
Turcia. Când se va construi, Rusia va avea o variantă nouă de transport a
gazelor naturale spre Europa. O variantă mai bună decât Ucraina. Iar când acest
gazoduct va fi operaţional, Ucraina va fi deconectată de la gaze. Iar economia
sa se va prăbuşi. Ucraina se va prăbuşi şi din punct de vedere economic dar mai ales
politic. Nu e exclus ca Yanukovich să revină prin vot, revoluţie sau lovitură
de stat, pe fotoliul de preşedinte.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Gazoductul va face şi mai dependente ţările care compun <i>centura de forţă
a estului</i>, de Rusia. Şi le va îndepărta politic de vestul Europei, de
deciziile luate la Bruxelles. Şi mai ales va izola România şi Polonia, vârful
de lance din punct de vedere militar al NATO, împotriva Rusiei. În contextul
ameninţărilor militare, cele două ţări ar fi izolate în mare măsură din punct
de vedere strategic. Şi ar face improbabilă folosirea lor ca platformă de
sprijin în eventualitatea unor acţiuni militare ale NATO pe teritoriul Ucrainei.
Iar problemele se complică şi mai mult dacă această centură de forţă a estului,
va fi presărată cu baze militare ruseşti. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Divide et impera. Dezbină şi cucereşte. Un principiu enunţat cu două mii de
ani în urmă. Mai actual ca niciodată...</span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 36pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
</div>
</div>
</div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-51252935136576522822015-04-13T12:23:00.001-07:002015-04-13T12:25:25.583-07:00<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEieHNlFxU6gSRgNzFKGBwZ2IjNKb7mKTuxteGgfCtSS88AO0qFfIY89dIJVGGe_0A_of9AM_6QycaZCmXUKEjhjkAo_ZhyphenhyphenttE0nI9XPoqoo8iLiC5Jp3ANGDgWquPIly4sh6mZoD9XIi8Gu/s1600/barb.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEieHNlFxU6gSRgNzFKGBwZ2IjNKb7mKTuxteGgfCtSS88AO0qFfIY89dIJVGGe_0A_of9AM_6QycaZCmXUKEjhjkAo_ZhyphenhyphenttE0nI9XPoqoo8iLiC5Jp3ANGDgWquPIly4sh6mZoD9XIi8Gu/s1600/barb.jpg" height="320" width="213" /></a></div>
<br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> </span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> By Cătălin Barbu</span><br />
https://www.facebook.com/CatalinsPhotography/photos_streamAnonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-81769153936140041952015-04-05T11:46:00.002-07:002015-04-05T11:46:56.819-07:00<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhEcZCTk-VTw7Du_IlLKd3hXR9egbnHnJu0MOcufXryGwgc6esXs0GzEsPAbOa7xIwuO_P_OwR4GrkeGL6fCyCo04oQ6zHiShjAA5U1b1lAjfZLX4wvtkFGb0pDmaFgcD97ZdV5N6YzGYO-/s1600/1920100_10203689605668502_1659227506_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhEcZCTk-VTw7Du_IlLKd3hXR9egbnHnJu0MOcufXryGwgc6esXs0GzEsPAbOa7xIwuO_P_OwR4GrkeGL6fCyCo04oQ6zHiShjAA5U1b1lAjfZLX4wvtkFGb0pDmaFgcD97ZdV5N6YzGYO-/s1600/1920100_10203689605668502_1659227506_n.jpg" height="240" width="320" /></a></div>
<br />
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;">By Otilia Tarlapan </span><br />
<br />Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7256092242567247027.post-31356652402596410262015-04-01T12:08:00.001-07:002015-04-07T12:24:25.639-07:00NOUA EUROPĂ<div style="text-align: justify;">
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:ApplyBreakingRules/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:UseFELayout/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"></span><br />
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">1.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"> <span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Conceptul Noua Europă a fost definit în 2003 de Donald
Rumsfeld, în momentul în care Statele Unite au invadat pentru a doua oară
Iraqul lui Sadam Hussein. Nici nu ştia câtă dreptate avea. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjaLolo2Sdg33cB_FnwubEKoS6f07Inoo5IogPLRMnspAQ8A-Slc3gsmYG3mBWei_cXxtWPucpMT6fjt6qfrU1Y-1mMVHZas_VG-Z6fJf5E553vdqVNx_vpOa1j1b-nekrHKsjFTudXJ3KD/s1600/20150220PHT24282_original.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjaLolo2Sdg33cB_FnwubEKoS6f07Inoo5IogPLRMnspAQ8A-Slc3gsmYG3mBWei_cXxtWPucpMT6fjt6qfrU1Y-1mMVHZas_VG-Z6fJf5E553vdqVNx_vpOa1j1b-nekrHKsjFTudXJ3KD/s1600/20150220PHT24282_original.jpg" height="64" width="320" /></a><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Conceptul a izvorât din frustrarea americanilor, care
s-au simţit trădaţi de aliaţii lor europeni, Franţa şi Germania şi Italia. Şi
care reprezentau vechea Europă. O Europă ce nu avea puterea de a înţelege lupta
lor pentru democraţie şi securitate mondială. Care nu aveau puterea de a
aprecia eforturile pe care ei le făceau în calitate de jandarm mondial. Şi care
din meschinărie şi calcule negustoreşti, nici măcar nu au aprobat invazia, dacă
tot nu au luat parte la ea. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>La polul opus se situau fostele state socialiste din
estul Europei, care au aprobat în cor, entuziasmate, acţiunile armatelor
americane. Şi s-au pregătit de luptă. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Dar de ce erau atât de entuziasmate? Sprijin pentru aderarea la Uniunea
Europeană? Facilităţi economice? Se simţeau cumva ameninţate de armele lui
Sadam? Nicidecum. Statele Unite nu au promis nimic fostelor state socialiste,
cel puţin nu promisiuni deschise. Iar Iraqul era prea departe pentru a
constitui pentru<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>ele o ameninţare reală.
Asta nu le-a împiedicat să se înregimenteze susţinând cauza Americii. Au
susţinut-o prin sprijin militar (insignifiant desigur, având în vedere
dimensiunile capacităţilor lor militare) şi sprijin politico-moral
(preşedintele francez de la acea dată, Jaques Chiraq a rostit o frază
emblematică: „Au pierdut ocazia de a tăcea”). </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">A fost pentru prima dată când lărgirea Uniunii Europene a fost negată,
timid e drept, chiar de către cei care în calitate de candidaţi, băteau la uşa
Uniunii.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Rădăcinile Noii Europe au apărut cu mult înainte ca acest concept să fie
enunţat de către secretarul american al apărării Donald Rumsfeld. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">În toamna lui 1989 a căzut zidul Berlinului. Fusese construit in 1961 şi
era menit să apere socialismul de duşmanul său ideologic, capitalismul. S-a
crezut că odată cu dispariţia sa, demolat cu baroasele de tinerii germani care
visau la unificarea Germaniei, cele două Europe, cea capitalistă şi cea
socialistă, vor deveni una singură. S-a crezut că temuta cortină de fier,
inaugurată de tancurile tovarăşului Stalin la sfârşitul celui de-al doilea
război mondial, va fi în sfârşit ridicată. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Cortina ideologică a lui Stalin era însă prea bine fixată în fundamentele
Europei, pentru ca ea să poată fi demontată atât de simplu.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Cortina de fier a Europei a împărţit Europa
în două nu doar din punct de vedere ideologic şi social politic. A împărţit
Europa şi din punct de vedere economic. Poate această divizare, economică, a
Europei, este cel mai dificil de depăşit. Se pare că piatra de încercare a
unificării Europei, este depăşirea diferenţelor economice. Ceea ce nu este
chiar uşor de făcut.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">În cei douăzeci şi cinci de ani de economie de piaţă, statele foste
socialiste ale Europei de Est au parcurs trasee diferite. Dar toate aceste
trasee, oricât de diferite ar fi fost, au totuşi un numitor comun</span>: au devenit dependente <span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>de locomotivele economice situate în Europa
Occidentală</span>: Germania, Franţa, Italia.
Au omis în mod voit sau forţate de împrejurări, faptul că în lume mai sunt şi
alte pieţe de desfacere pentru produsele lor. Treptat, au pierdut pieţele non
europene de desfacere, limitându-se la exportul de materii prime şi produse
slab tehnologizate exclusiv către economiile super tehnologizate ale Europei de
Vest. Economiile est europene mult mai slabe şi mai puţin tehnologizate, nu ar
fi putut în niciun chip să pătrundă pe pieţele vestice cu produse mult mai
slabe calitativ decât cele produse în vest. Astfel că s-au limitat la a deveni
furnizoare în principal de materii prime pentru<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>vest. Această limitare a viziunii planificatorilor economici
est-europeni a dus la adâncirea şi mai accentuată a inegalităţii dintre
productivitatea economiilor vestice şi cele estice. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;">Productivitatea
macroeconomică este raportul dintre PIB-ul unei economii şi numărul de persoane
înregimentate în câmpul muncii. PIB-ul este strâns legat însă de plusvaloarea
pe care o realizează capacităţile de producţie care compun zona economică
respectivă. Plusvaloarea este mică atunci când produci şi exporţi materii prime
şi produse slab prelucrate. De aici rezultă diferenţa enormă între
productivitatea muncii în spaţiul economic al fostei Pieţe Comune şi
productivitatea muncii în fostul spaţiu economic socialist (C.A.E.R.,
bineînţeles, fără URSS). Şi mai rezultă şi diferenţele de venituri între
muncitorii din cele două spaţii economice, cu toate că cel puţin în principiu
prestează acelaşi efort. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;">Se pare că, deşi
productivitatea fostelor state socialiste din Europa de Est nu o egala nici pe
departe pe cea a statelor industrializate ale Europei de Vest, acest gap s-a
adâncit tot mai mult mai ales în ultimii 15 -17 ani, de când fluxurile de
capital sub formă de credite non suverane (private), au început să circule
dinspre Vest spre Est. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;">Aceste fluxuri de capital,
s-au mişcat în mod natural dintr-un spaţiu economic stabil, deci cu dobânzi
bancare reduse către un spaţiu economic instabil, deci cu dobânzi<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>mari. Fenomenul a creat în toată Europa de
Est, indifferent de forma de alocare a acestor fluxuri de capital, doar bule
speculative (a se vedea creşterile necontrolate ale preţurilor bunurilor
imobiliare, urmate de o prăbuşire a lor). Odată cu venirea crizei economice,
circuitul capitalurilor s-a oprit, rezultatul fiind doar deficite bugetare greu
de acoperit de guvernele statelor din estul Europei. Evident, unele state au
reuşit să profite de aceste fluxuri de capital intrate în acea perioadă,
investind creşterile economice respective în programe de dezvoltare care au dus
la crearea de noi capacităţi de producţie şi bussinesuri capabile să creeze
plusvaloarea necesară returnării datoriilor şi menţinerii unui echilibru
bugetar macroeconomic. Alte state est europene nu au ştiut sau nu au putut s-o
facă. Sau nu au vrut. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;">Cert este că economiile din
Europa de Est sunt în mod covârşitor controlate de grupurile mari din
economiile Europei de Vest. Prin majorarea diferenţei dintre productivitatea
macroeconomică a estului şi a vestului, prin subordonarea financiară
cvasitotală a sistemelor financiare estice către cele vestice, diferenţele
dintre cele două spaţii economice tind să se mărească, în loc să se micşoreze.
Şi mai rău, această subordonare impinge şi mai jos economiile estului, în
condiţiile scăderii dinamicii economice a vestului. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;">În aceste condiţii, apare
foarte clar de ce renunţarea la pieţele de desfacere non-europene, renunţarea
la investiţii susţinute în tehnologie, plafonarea în postura de furnizor de
materii prime pentru vest şi subordonarea excesivă a sectoarelor financiare,
conturează o Europă de Est care se depărtează încet dar sigur de sora ei mai
bogată Europa de Vest. Conturează de fapt o nouă Europă.</span><br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<div style="text-align: left;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"> 2.</span></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhiuEyJKYldUXcW_-qvpydZ0usIh2dSEAORCBk9mXZ6GzOFYXB2QB-AYoVFbo4bnCqW8JZ0qIGS8efZkTL1RbeN1yiEeJo95QRvAr8z_WH-eFHJ8f7OUBUcpPWUEToxp4z7yL5FZnAKqCDl/s1600/Polishsupremecourt.JPEG.jpeg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhiuEyJKYldUXcW_-qvpydZ0usIh2dSEAORCBk9mXZ6GzOFYXB2QB-AYoVFbo4bnCqW8JZ0qIGS8efZkTL1RbeN1yiEeJo95QRvAr8z_WH-eFHJ8f7OUBUcpPWUEToxp4z7yL5FZnAKqCDl/s1600/Polishsupremecourt.JPEG.jpeg" height="320" width="239" /></a></div>
</div>
<div style="text-align: left;">
<br />
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Şi din punct de vedere istoric, Europa de Est este diferită de Europa de
Vest. În vreme ce vestul Europei, are o istorie îndelungată în calitate de
descendentă a Romei antice, Europa de<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>Est este formată din popoare de sorginte slavă. Polonezii, cehii,
ungurii, finii, bulgarii, sârbii, sunt popoare sosite în Europa evului mediu
timpuriu, nomazi plecaţi în căutarea spaţiului vital, mânaţi de instinctul
atavic care a urmat exploziilor demografice ale Asiei acelor vremuri. Şi şi-au
găsit o casă în estul frământat de evenimente al unei Europe care încerca să
işi găsească o cale prin negura lăsată în urmă de destrămarea unui imperiu ce
păruse de nezdruncinat. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Excepţie fac
grecii şi românii, două naţiuni aparte. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Diferenţele istorice continuă cu diferenţele sociale. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>În timp ce Europa de Vest a avut o dezvoltare
bazată pe o societate concurenţială, pe economia de piaţă, pe un sistem
economic liber şi pe apărarea conceptului de individualism, Europa de Est a
fost prinsă în cătuşele doctrinelor socialist-marxiste, doctrine care pun la
bază statul ca administrator al bunurilor societăţii, considerate bunuri
comune. Dezvoltarea societăţii est-europene socialiste se bazează pe principiul
comunismului, opus individualismului promovat şi protejat de societatea
vestică.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Acest tip de dezvoltare are ca
piesă de rezistenţă punerea interesului societăţii în faţa interesului
individului sau al unui grup de indivizi, opunându-se conceptului de
liberalism. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Socialismul a fost instaurat de facto in Europa de Est, după cel de-al
doilea război mondial, de tancurile tovarăşului Stalin, transformând poate
ireversibil concepţia cetăţenilor despre natura proprietăţii asupra bunurilor
economice şi asupra modului de distribuţie a produselor rezultate din
actvităţile economice. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>În timp ce în
partea de vest a cortinei de fier, individualismul ca expresie a libertăţii de
acţiune, împingea înainte economiile statelor capitaliste, forţându-le să
devină competitive sau să piară, în partea de est, comunismul, prin precursorul
său, socialismul, propovăduia egalitarismul şi distribuţia în mod uniform a
bunurilor şi serviciilor, fără a ţine seama de performanţele individuale sau de
grup, propovăduind cunoscutul slogan „fiecăruia dupa posibilităţi, fiecăruia
după nevoi”. Evident că spre deosebire de lumea cu circulaţie liberă a
capitalurilor, în partea de Europă unde statul, care nu avea cum să devină
decât totalitar, administra economiile fără să aibă o măsură prin care să
cuantifice nevoile populaţiei (preţul liber care dictează mărimea plusvalorii,
singura măsură de cuantificare a nevoilor populaţiei), lua decizii greşite sub
presiunea ordinelor venite de la planificatori economici lipsiţi de capacitatea
de sinteză a pieţei reale şi în acelaşi timp lipsiţi de responsabilitatea de a risca
în mod real, proprietăţi care să le aparţină (proprietarul era statul). </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Se pare că în conştiinţa milioanelor de locuitori ai Europei de Est,
flozofia socială protecţionistă, oferită de economiile planificate în mod
centralizat, îi îndepărtează de milioanele de locuitori ai Europei de Vest, care
au ca filozofie de viaţă concurenţa, cu expresia ei finală, selecţia naturală,
enunţată de Darwin.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Astfel că, e de la sine înţeles de ce economiile vestice sunt
cvasiincompatibile cu economiile estice, chiar şi după 25 de ani de la
instalarea libertăţii economice în Europa de est. Şi de altfel nici măcar nu se
întrevede vreo posibilitate de a micşora decalajul instaurat de 45 de ani de
doctrină economică socialistă. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Şi totuşi ce şanse ar putea fi?<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Se ştie că imigranţii est europeni, odată ajunşi în statele Europei de
vest, devin brusc foarte eficienţi, însuşindu-şi imediat filozofia
individualistă, care a devenit lege a modului de muncă şi de viaţă al
occidentalilor. Şi această observaţie e valabilă pentru absolut toate naţiunile
est europene care au imigranţi în vest. De aici tragem concluzia corectă că nu
este vina est-europenilor că, în calitate de muncitori într-o economie
guvernată de legi socialiste sau post socialiste (aşa zise tranziţii către
economia de piaţă), nu au randamentul muncitorilor formaţi pe piaţa forţei de
muncă occidentală. Omul este om, în orice colţ de lume ar fi, unii mai buni,
alţii mai puţin buni, dar definitoriu este ceea ce îi oferă societatea, ceea ce
îî pune la dispoziţie filozofia economică a pieţei economice locale. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Pentru ca economiile statelor est europene să ofere aceeaşi filozofie
economică muncitorilor înregimentaţi în piaţa forţei de muncă ar trebui în
primul rând ca piaţa să ofere aceleaşi salarii ca şi cele oferite de piaţa
forţei de muncă din vest. Dar pentru ca piaţa estică să ofere beneficii la fel
de mari ca şi cea vestică, am văzut că este nevoie ca economiile estice să
producă bunuri şi servicii suficient de tehnologizate, astfel încât ele să
poată furniza o plusvaloare suficient de mare, deci posibilitatea plăţii unor
salarii mari. Atâta vreme cât economiile estice sunt plafonate la exportul de
materii prime şi produse slab tehnologizate, salariile vor fi mici, iar
muncitorii nu vor fi îndeajuns de mult cointeresaţi în eficienţa capacităţilor
de producţie. Pentru producţia de bunuri şi servicii înalt tehnologizate, este
nevoie însă de transfer de tehnologie şi deci infuzii de capital, capital care,
având în vedere subordonarea totală a sistemelor financiare estice, celor
vestice, va face ca dependenţa de capitalurile vestice să creeze un cerc
vicios, din care cu greu se va putea ieşi. Acest cerc vicios va fi şi mai
accentuat în momentul în care noile state ale Uniunii Europene vor adopta
moneda unică europeană. Economiile lor nu se vor mai putea apăra absolut deloc
împotriva jocurilor financiare patronate de Banca Central Europeană, care s-a
dovedit a face întotdeauna jocul intereselor statelor vestice industrializate.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Deci şansele sunt zero.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 36pt;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKA_4wqd7aV76RpEoYYDErsq_qmSTbej1iEBsPCkHaAupecATR-69og_sGsOVNC58nW40QRZtFKJe4B7JybScT1fu3WdSNfMrv5HwcHrZ-csy91gt0hcS87UITyr4supWevf6DXxYl_wzk/s1600/250px-Vedere_Budapesta_2006.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKA_4wqd7aV76RpEoYYDErsq_qmSTbej1iEBsPCkHaAupecATR-69og_sGsOVNC58nW40QRZtFKJe4B7JybScT1fu3WdSNfMrv5HwcHrZ-csy91gt0hcS87UITyr4supWevf6DXxYl_wzk/s1600/250px-Vedere_Budapesta_2006.jpg" /></a><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">3. </span><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<i><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Ibi bene ubi patria.</span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">P<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;">atria este acolo unde este mai bine.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Şi totuşi ce este de făcut? Vor fi statele est europene condamnate să rămână
pentru totdeauna rudele sărace ale statelor vest europene? Vor fi condamnaţi
cetăţenii est europeni să fie consideraţi niste paria ai Uniunii Europene? </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Să luăm un exemplu simplu. În oraşul X sunt în total 20 de băcănii mici de
cartier. Administrate de patroni care au propriile lor mici afaceri. Dar la un
moment dat, în oraş se deschide un supermarket al gigantului Carrefour. Ce se
va întâmpla cu micul patron de băcănie? E uşor de ghicit că în scurt timp ar da
faliment. Nu ar putea rezista presiunii concurenţei uriaşe. În cel mai bun caz,
atunci când nu ar ajunge şomer, băcanul de la colţ s-ar considera fericit să fie
angajat casier în supermarketul care i-a falimentat mica afacere. Ce opţiuni ar
fi avut? Şă se asocieze cu gigantul Carrefour? Chiar acceptând că oficialii
Carrefour ar lua în considerare o astfel de variantă, ce ar fi putut oferi supermarketului,
mica lui băcănie? Mai nimic! Dar dacă, cei 20 de băcani s-ar asocia între ei? Beneficiind
de afaceri aproximativ egale, complementare, asociindu-se s-ar putea sprijini
şi s-ar putea apăra împotriva practicilor concurenţiale neloiale la care ar
recurge de bună seamă concurentul lor nou venit. Şi ar putea beneficia de un
capital de 20 de ori mai mare decât cel al unuia singur. Iar cu o politică
economică adecvată, ei ar putea supravieţui. Şi ar putea concura cu
supermarketul. Şi după un timp ar deveni chiar un concurent demn de a fi luat
în seamă. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Ce s-ar întâmpla dacă fostele state socialiste, cu economii precare şi care
nu pot concura economiile puternice ale statelor din vest, s-ar asocia într-o nouă
federaţie <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>a Europei de Est? Ar putea pune
în comun potenţialul economic emergent deloc de neglijat, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>ar putea prin programe coerente de marketing
macroeconomic să descopere pieţe de desfacere compartibile cu produsele lor
deocamdată de o slabă calitate. Şi-ar putea proteja sistemele financiare de
agresiunea capitalurilor vestice şi<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>ar
putea stabili o politică monetară comună, şi ulterior o monedă est europeană
comună. Ar avea avantajul evadării din cătuşele financiare instituite de
politicile monopoliste ale vestului. Şi încet dar sigur, ar cuceri pieţele asiatice,
africane şi sud americane (emergente), care ar putea absorbi fără probleme
produsele lor. Plusvaloarea obţinută, ar putea fi investită nu în returnarea
creditelor şi dobânzilor împovărătoare, stabilite de marile trusturi financiare
vest europene, ci în programe de dezvoltare durabilă, în infrastructură şi
cercetare, astfel încât produsele acestei noi federaţii şă devină în timp
produse înalt tehnologizate, care să concureze cu real succes produsele
occidentale. Abia atunci, productivitatea macroeconomică a estului al putea
egala productivitatea macroeconomică<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>a
vestului. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Se pare că asistâm la falimentul conceptului de <i>naţiune europeană</i>. Din
cauze multiple. Istorie, diferenţe sociale, politice, diferenţe în filozofia
muncii. Din cauza conducerii europene multicefale, a indeciziei factorilor de
răspundere de la Bruxelles. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Nici superputerile lumii nu au fost prea fericite, asistând la apariţia
unei Europe </span></span><span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">puternice, </span></span><span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">cap</span></span><span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">abile să le conteste supremaţia mondială. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Un nou stat în estul Europei ar avea şanse de supravieţuire, doar dacă ar
fi construit în ideea unei federaţii active, cu o atitudine economică agresivă,
cu o conducere centralizată şi nu multicefală, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>şi nu în ultimul rând, care să respecte
fiecare naţiune componentă în parte. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><i><span lang="RO" style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;">Nu o naţiune europeană, ci o Europă a naţiunilor.</span></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
</div>
</div>
</div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/02877964432036482403noreply@blogger.com0